Sindicatul Naţional al Gărzii de Mediu reclamă, joi, că salariaţii din instituţie sunt în primele trei categorii la capitolul risc profesional, dar la coada clasamentului în privinţa motivării salariale şi statutului. Sindicaliştii afirmă că, potrivit proiectului noii legi a salarizării, un comisar de mediu va avea un venit sub cel în plată la 1 ianuarie 2026.
“Într-o analiză comparativă a funcţiilor publice din România, noi, comisarii de mediu ne situăm în top 3 la capitolul risc profesional şi responsabilitate publică, dar foarte jos la capitolul protecţie instituţională, statut şi motivare salarială. Această disproporţie este una dintre marile vulnerabilităţi ale sistemului. Cum să luptăm eficient cu criminalitatea de mediu în condiţiile în care, potrivit draftului Legii Salarizării, un comisar de mediu va avea un venit sub cel aflat în plată la 1 ianuarie 2026?!?”, au transmis, joi, reprezentanţii Sindicatului Naţional al Gărzii de Mediu.
Potrivit acestora, activitatea comisarilor de mediu implică:
• controale operative în teren, deseori în zone izolate sau ostile
• confruntarea cu interese economice importante (deşeuri, exploatări, balastiere, poluatori industriali)
• presiuni politice şi administrative
• expunere la ameninţări, intimidări şi litigii
• răspundere personală pentru decizii cu impact economic major
• intervenţii în situaţii de poluare accidentală sau infracţionalitate de mediu (instalaţii chimice, zone cu arderi ilegale)
“Comisarii de mediu sunt supuşi zi de zi, atâtor riscuri, de la ultraj la boli respiratorii, la accidente în misiune care le pun în pericol sănătatea, integritatea fizică şi chiar viaţa. Ţinând cont de toate aceste situaţii, noi nu avem nici măcar dreptul la un spor decent pentru activităţi periculoase?!? Oare atât de puţin mai contează sănătatea oamenilor şi a mediului în România?!? Cine credeţi că mai vine să lucreze în sistem dacă sistemul stă cu spatele la nevoile legitime ale lucrătorilor de mediu?”, au mai transmis sindicaliştii din Garda de Mediu.
Aceştia afirmă, de asemenea, că au atribuţii cu grad ridicat de responsabilitate, expunere şi risc profesional, desfăşurând activităţi de control operativ, constatare şi sancţionare a faptelor cu impact asupra sănătăţii populaţiei, biodiversităţii şi patrimoniului natural.
“În acest context, simpla includere a personalului Gărzii Naţionale de Mediu într-o grilă generală de salarizare nu răspunde nevoii reale de profesionalizare, stabilitate şi motivare a corpului de control de mediu”, mai transmis sindicaliştii.
Aceştia pledează în continuare pentru adoptarea unui Statut al comisarului de mediu, care să reglementeze în mod clar:
• drepturile şi obligaţiile profesionale;
• incompatibilităţile şi regimul de integritate;
• protecţia juridică a comisarilor în exercitarea atribuţiilor;
• criteriile de evaluare profesională;
• mecanismele de promovare şi formare continuă;
• salarizarea diferenţiată în funcţie de performanţă şi complexitatea activităţii.
Sindicaliştii susţin introducerea principiului “bonus-malus” în evaluarea activităţii noastre profesionale, ca instrument modern de responsabilizare şi stimulare a performanţei instituţionale.
Acest principiu trebuie să permită:
• acordarea unor bonusuri salariale şi profesionale pentru rezultate concrete în combaterea poluării, creşterea gradului de conformare şi recuperarea prejudiciilor de mediu;
• diminuarea sau restrângerea unor beneficii în cazul neîndeplinirii obiectivelor profesionale ori al abaterilor disciplinare constatate.
“Aplicarea unui sistem bonus-malus trebuie realizată transparent, pe baza unor indicatori obiectivi, măsurabili şi verificabili, pentru a evita arbitrariul administrativ şi presiunile externe asupra actului de control. SNGM atrage atenţia că eficienţa politicilor publice de mediu depinde direct de capacitatea statului de a păstra în sistem specialişti competenţi şi independenţi”, au mai transmis sindicaliştii.
No Comment! Be the first one.