Oamenii de știință vor să oprească El Nino prin modificarea artificială a climei

Cercetătorii spun că metoda ar putea reduce efectele devastatoare ale acestui fenomen, însă avertizează că tehnologia este încă departe de a putea fi aplicată în realitate.

Ce este, de fapt, fenomenul El Niño

El Niño este un fenomen natural care apare atunci când apele din centrul și estul Oceanului Pacific se încălzesc peste valorile normale.

Deși pare un fenomen local, efectele sale se resimt pe întreaga planetă. El Niño poate provoca:

• temperaturi record la nivel mondial;
• secete severe în unele regiuni;
• ploi torențiale și inundații în altele;
• furtuni mai puternice;
• perturbări ale agriculturii și ale producției de alimente.

Cel mai recent episod El Niño, combinat cu încălzirea globală provocată de activitatea umană, a contribuit la faptul că 2024 a devenit cel mai călduros an înregistrat vreodată, după ce și 2023 a stabilit recorduri istorice de temperatură.

Ideea cercetătorilor: nori mai albi, temperaturi mai mici

O echipă de cercetători de la Universitatea din Chicago a testat, cu ajutorul unor simulări pe computer, o metodă inedită.

Aceasta presupune pulverizarea unor particule foarte fine de sare marină în norii formați deasupra Oceanului Pacific.

Sarea face ca norii să devină mai albi și mai strălucitori, ceea ce îi ajută să reflecte o cantitate mai mare din radiația solară înapoi în spațiu. Astfel, suprafața oceanului se încălzește mai puțin, iar condițiile favorabile apariției fenomenului El Niño pot fi reduse sau chiar eliminate.

Când ar trebui aplicată metoda

Potrivit simulărilor, intervenția ar trebui începută încă din luna iunie, înainte ca El Niño să se formeze, și continuată până în luna februarie a anului următor.

Dacă este făcută suficient de devreme, efectele pot fi spectaculoase.

Modelele climatice arată că:

• temperaturile extreme ar putea fi reduse;
• ploile excesive s-ar diminua în regiunile afectate;
• secetele severe ar putea deveni mai puțin intense.

De unde a pornit ideea

Inspirația cercetătorilor a venit după incendiile devastatoare din Australia din perioada 2019-2020.

Atunci, cantitățile uriașe de fum au ajuns în atmosferă și au făcut norii mai luminoși, reflectând mai multă energie solară.

Oamenii de știință au observat că acest fenomen a influențat clima și a contribuit la apariția unui episod de La Niña, fenomenul opus lui El Niño, caracterizat prin răcirea apelor Pacificului.

De ce nu poate fi aplicată încă

Deși rezultatele sunt promițătoare, metoda este departe de a deveni realitate.

Pentru o astfel de operațiune ar fi nevoie de aproximativ 2.400 de avioane echipate special pentru pulverizarea particulelor de sare marină în atmosferă.

Mai mult, tehnologia necesară nu este încă suficient de avansată. Cercetătorii spun că sistemele actuale funcționează la un nivel mult prea redus față de ceea ce ar fi necesar pentru un proiect de asemenea amploare.

Există și riscuri

Specialiștii avertizează că intervenția asupra climei nu este lipsită de consecințe.

Simulările au arătat că, deși multe regiuni ar beneficia de pe urma reducerii efectelor El Niño, alte zone ar putea avea de suferit.

Printre efectele secundare identificate se numără inclusiv o posibilă creștere a temperaturilor în Europa și Asia.

În plus, cercetătorii nu știu încă ce s-ar întâmpla dacă această metodă ar fi folosită repetat, timp de mai mulți ani. Modificarea artificială a climei, cunoscută sub numele de geoinginerie, rămâne unul dintre cele mai controversate domenii ale cercetării climatice.

O soluție, nu un înlocuitor al reducerii poluării

Autorii studiului subliniază că această metodă nu ar trebui privită ca o alternativă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În opinia lor, dacă tehnologia va deveni cândva posibilă, ea ar putea reprezenta doar o soluție temporară pentru limitarea efectelor celor mai severe ale schimbărilor climatice, în timp ce statele continuă eforturile de reducere a poluării și de combatere a încălzirii globale.