Brățările inteligente și aplicațiile de monitorizare a somnului au devenit tot mai populare, promițând nopți mai odihnitoare și recomandări personalizate. Totuși, cercetările recente arată că aceste tehnologii pot avea și un efect neașteptat, scrie publicația italiană Il Post, conform news.ro.
În fiecare dimineață, milioane de oameni verifică pe telefon cât timp au dormit, cât a durat somnul profund sau faza REM și dacă au avut un somn „de calitate”. Informațiile sunt generate de ceasuri inteligente, inele inteligente sau alte dispozitive care monitorizează ritmul cardiac și mișcările din timpul nopții, arată Il Post. Specialiștii avertizează însă că aceste date trebuie interpretate cu atenție, deoarece ele nu reprezintă un diagnostic medical și pot fi imprecise.
Dispozitivele disting bine dacă dormi, dar nu și cum dormi
Un studiu publicat în 2024 în revista Sensors a comparat datele oferite de dispozitive populare, precum Oura Ring, Apple Watch și Google Pixel Watch, cu polisomnografia – investigația medicală considerată standardul de aur pentru analiza somnului. Rezultatele au arătat că dispozitivele identifică destul de precis dacă o persoană este trează sau doarme, cu o acuratețe de peste 95%. În schimb, atunci când încearcă să stabilească fazele somnului – somn ușor, profund sau REM – precizia poate coborî până în jurul valorii de 50%.
Explicația este simplă: un smartwatch măsoară mișcările și pulsul, în timp ce polisomnografia urmărește activitatea cerebrală, mișcările ochilor, tonusul muscular și respirația. Mai mult, fiecare producător folosește algoritmi proprii, astfel încât două dispozitive purtate în aceeași noapte pot afișa rezultate diferite.
Când dorința de a dormi bine produce efectul invers
Paradoxal, pentru unele persoane, monitorizarea permanentă a somnului poate deveni o sursă de stres. Persoanele care dorm deja bine își pot îmbunătăți obiceiurile, mergând la culcare la aceeași oră sau reducând expunerea la ecrane înainte de somn. În schimb, cei care suferă de insomnie tind să dezvolte o anxietate suplimentară. Dacă aplicația indică un scor slab, utilizatorii pot începe să se îngrijoreze excesiv și să transforme somnul într-o performanță care trebuie optimizată. Medicii atrag atenția că exact această presiune psihologică face adesea și mai dificilă adormirea.
Specialiștii au introdus chiar un termen pentru această situație: ortosomnia. Conceptul a fost descris pentru prima dată în 2017, după ce mai mulți pacienți s-au prezentat la clinici convinși că suferă de tulburări grave ale somnului doar pentru că aplicațiile le indicau scoruri slabe. Investigațiile medicale nu au confirmat însă aceste probleme. Un studiu publicat în 2024 în revista Brain Sciences, pe un eșantion de peste 500 de participanți, estimează că între 3% și 14% dintre utilizatorii constanți ai acestor dispozitive dezvoltă comportamente compatibile cu ortosomnia.
Mintea poate influența felul în care percepem odihna
Un experiment realizat la Colorado College a demonstrat că percepția asupra propriei odihne poate influența performanțele cognitive chiar mai mult decât somnul real. Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri și le-au comunicat aleatoriu că au dormit fie foarte bine, fie sub medie, indiferent de realitate. Persoanele convinse că s-au odihnit bine au obținut rezultate mai bune la testele de atenție și calcul decât cele cărora li s-a spus că au dormit prost. Fenomenul a fost denumit de cercetători „efectul placebo al somnului”.
O industrie în plină expansiune
Popularitatea acestor dispozitive continuă să crească. Potrivit unui sondaj publicat recent de American Academy of Sleep Medicine, aproape 48% dintre adulți folosesc în prezent aplicații sau dispozitive pentru monitorizarea somnului, față de 35% în 2023. În jurul acestor produse s-a dezvoltat ceea ce analiștii numesc „sleep economy”, o industrie estimată la aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2026, cu perspective de creștere accelerată în următorul deceniu. Pe lângă ceasuri și inele inteligente, piața include saltele inteligente, senzori pentru monitorizarea respirației, aparate cu zgomot alb și alte produse dedicate îmbunătățirii somnului.
Ce recomandă specialiștii
Experții în medicina somnului subliniază că dispozitivele de monitorizare pot fi utile pentru identificarea unor obiceiuri generale, dar nu trebuie considerate instrumente de diagnostic. Dacă o persoană se trezește odihnită și funcționează normal pe parcursul zilei, un scor slab afișat de aplicație nu înseamnă automat că există o problemă medicală. În schimb, dacă apar simptome persistente precum insomnie, somnolență excesivă sau treziri frecvente, evaluarea trebuie făcută de un medic specialist și, la nevoie, prin investigații precum polisomnografia, nu doar pe baza datelor generate de un algoritm.
No Comment! Be the first one.