O amplă anchetă internațională scoate la lumină un mecanism complex de fraudă informatică prin investiții fictive, derulat din 2023 încoace și vizând în special cetățeni români. Autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au acționat coordonat într-un dosar de tip „investment scam”, în care victimele ar fi fost determinate să transfere sume importante de bani către platforme inexistente.
Investigațiile arată că rețeaua funcționa după un model bine structurat, cu roluri clar împărțite și centre de operare în Ucraina, de unde se realizau apelurile către potențiale victime din România.
Platforme fictive cu nume „credibile” și promisiuni de câștig garantat
Schema ar fi pornit din mediul online, unde erau promovate reclame înșelătoare care promiteau profituri rapide și sigure din investiții în criptomonede și acțiuni. Printre denumirile folosite pentru a induce în eroare victimele se regăsesc GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL.
Pentru a spori credibilitatea, în campaniile online ar fi fost utilizate inclusiv materiale video tip deepfake, generate cu inteligență artificială, în care apăreau persoane publice din România, printre care și guvernatorul Băncii Naționale a României, prezentate în mod fals ca susținători ai acestor investiții.
Victimele care accesau reclamele și completau formulare online erau contactate ulterior de operatori din call-center, care se prezentau drept consultanți financiari. Aceștia evaluau situația financiară a persoanelor și le convingeau să deschidă conturi pe platformele controlate de rețea și să facă o primă depunere.
În etapa următoare, alte persoane din cadrul grupării preluau comunicarea, menținând contactul cu „clienții” și folosind identități false și tehnici de persuasiune pentru a-i determina să investească sume din ce în ce mai mari. Pe platforme erau afișate câștiguri fictive, tocmai pentru a încuraja noi transferuri.
În paralel, victimele erau determinate fie să furnizeze datele cardurilor bancare, fie să instaleze aplicații de acces la distanță pe dispozitivele lor. În acest mod, suspecții ar fi obținut control asupra telefoanelor și calculatoarelor, inclusiv asupra aplicațiilor de internet banking, efectuând ulterior operațiuni financiare frauduloase.
Call-center-uri în Ucraina și pierderi de milioane
Ancheta indică faptul că o parte semnificativă a activității era coordonată din două centre de intermediere telefonică aflate pe teritoriul Ucrainei, de unde erau contactate constant persoane din România.
După ce erau extrase toate sumele considerate accesibile, platformele deveneau inaccesibile, iar comunicarea cu pretinșii consultanți se întrerupea complet, victimele realizând că investițiile nu au existat în realitate.
Până în prezent au fost identificate 43 de persoane vătămate, prejudiciul total fiind estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei.
Este vorba despre o anchetă comună România, Republica Moldova și Ucraina, într-un dosar de tip fraudă investițională online, cu ramificații transfrontaliere și mod de operare coordonat.
No Comment! Be the first one.