Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, susține că documentul adoptat recent de instituție nu reprezintă o „listă neagră”, așa cum a fost prezentat în spațiul public, ci o analiză a unor acțiuni pe care CSM le consideră îndreptate împotriva independenței sistemului judiciar. Potrivit acestuia, Hotărârea nr. 1348 consemnează fapte, persoane și demersuri concrete care, în viziunea Consiliului, au avut ca scop influențarea funcționării Justiției și modificarea regulilor care guvernează profesia.
Odagiu: Justiția nu a întocmit nicio „listă neagră”
În cadrul emisiunii OFF The Record, președintele CSM a reacționat la criticile formulate după publicarea Hotărârii nr. 1348 și a respins categoric ideea că documentul ar reprezenta o formă de catalogare a unor persoane.
„Luptăm pentru independența justiției, zi de zi și oră de oră și pas de pas, cu toate mijloacele pe care legea ne le conferă și ne le pune la dispoziție legea și Constituția.
Nu, justiția nu a făcut niciun fel de listă neagră. Justiția, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, cu unanimitatea membrilor prezenți, a constatat că există, de un an de zile, un atac constant asupra independenței justiției”, a declarat Liviu Odagiu.
Acesta a precizat că poziția adoptată de Secția pentru judecători a fost votată în unanimitate de membrii prezenți și are la bază evaluarea unor evenimente și acțiuni desfășurate pe parcursul ultimului an.
Hotărârea ar identifica fapte, persoane și obiective
Liviu Odagiu afirmă că documentul nu se referă la situații ipotetice, ci la elemente concrete pe care Consiliul le-a analizat și le-a inclus în conținutul hotărârii.
„Niciodată instanțele de judecată nu sunt investite cu situații ipotetice. Ele sunt investite cu fapte, fapte care nu sunt săvârșite de o entitate ipotetică, ci de persoane concrete. a identificat fapte, a identificare persoane, a identificat acțiuni al acestor persoane, a identificat un scop și un rezultat, care se urmărea a fi atins prin toate aceste acțiuni, care se derulează, iată, de aproape un an de zile”, spune oficialul.
În opinia sa, analiza realizată de CSM urmărește să evidențieze atât acțiunile desfășurate, cât și efectele pe care acestea le-ar putea avea asupra independenței puterii judecătorești.
Două obiective urmărite prin aceste acțiuni, potrivit CSM
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii susține că instituția a identificat două direcții principale care ar fi stat la baza demersurilor analizate.
Prima ar viza înlocuirea unor persoane aflate în funcții de conducere în sistemul judiciar, iar cea de-a doua ar avea legătură cu modificarea cadrului de organizare și funcționare a profesiei.
„Finalitatea, din punctul nostru de vedere, reținut și în cuprinsul acestei hotărâri, finalitatea tuturor acestor acțiuni este una dublă. Pe deoparte, schimbarea persoanelor care în mod legitim ocupă funcții de conducere în sistemul judiciar. Iar o a doua finalitate care se urmărea, schimbarea regulilor de organizare și de funcționare a profesiei”, susține Odagiu.
Critici la adresa modului în care a fost prezentată hotărârea
Liviu Odagiu consideră că interpretarea potrivit căreia documentul ar conține „liste negre” a apărut imediat după publicarea acestuia și s-a răspândit rapid în spațiul public.
Potrivit șefului CSM, această perspectivă a fost amplificată atât în mass-media, cât și de persoane influente și organizații neguvernamentale care, în opinia sa, au contestat în trecut activitatea unor magistrați și modul în care aceștia aplică legea.
„Această narațiune a listelor negre a apărut imediat după publicarea hotărârii și a ca o pânză de păianjen s-a împânzit în toată presa și a fost preluată de toți influențării, de toate aceste organizații neguvernamentale care de-a lungul timpului au organizat proteste nu împotriva unor principii sau pentru susținerea unor principii, ci împotriva unor persoane, a unor judecători și împotriva modul în care acei judecători interpretează și aplică legea”, a mai declarat președintele CSM.
Reacția președintelui CSM la documentarul „Justiție Capturată”
În cadrul aceleiași emisiuni, Liviu Odagiu a comentat și documentarul „Justiție Capturată”, realizat de Recorder, material care a generat dezbateri ample în spațiul public privind funcționarea sistemului judiciar și percepția asupra independenței acestuia.
Întrebat dacă a urmărit documentarul, președintele CSM a răspuns fără ezitare că l-a vizionat și a apreciat modul în care acesta a fost realizat din punct de vedere tehnic.
„Evident că m-am uitat”, a răspuns Odagiu.
„Am văzut un documentar extrem de bine realizat din punct de vedere tehnic, cu respect pentru cei care l-au realizat”, a transmis președintele CSM.
Totuși, acesta a afirmat că modul de prezentare a informațiilor a avut o componentă sugestivă, atât prin elementele vizuale, cât și prin atmosfera construită de realizatori.
„Însă, documentarul avea «o muzică antrenantă, dar care în mod evident era una sugestivă, cu niște imagini sugestive, cu pretinși colegi, cu figurile blurate și care păreau a fi temători că li s-ar putea întâmpla ceva dacă își asumă o identitate reală. Indiferent ce am înțeles din acel documentar, important este ce am făcut»”, a adăugat acesta.
Sesizarea Inspecției Judiciare după apariția reportajului
Potrivit lui Liviu Odagiu, reacția instituțională a venit imediat după apariția materialului, iar Consiliul Superior al Magistraturii a decis să solicite verificări oficiale pentru clarificarea aspectelor prezentate.
„După prima reacție, să spunem, emoțională, firească, la acel moment, am sesizat Inspecția Judiciară pentru a efectua verificări, așa cum era firesc să se întâmple”, a specificat Odagiu.
Șeful CSM a arătat că impactul documentarului asupra opiniei publice nu putea fi ignorat și că amploarea discuțiilor generate a impus o reacție din partea instituțiilor implicate.
„A născut emoții în spațiul public. În mod evident, acel reportaj nu a putut fi ignorat în spațiul public, dar acel reportaj ne-a conferit ocazia să arătăm încă o dată modul în care se derulează lucrurile și se desfășoară activitatea într-o instanță de judecată, cum a fost Curtea de Apel București, amintită în acel reportaj”, a declarat președintele CSM.
Odagiu: Judecătorii nu meritau suspiciuni generalizate de corupție
Liviu Odagiu a susținut că efectul principal al reportajului a fost asocierea activității întregului sistem judiciar cu acuzații de corupție și abuzuri, lucru pe care îl consideră nedrept față de magistrații care își desfășoară activitatea în instanțele din țară.
„Ceea ce cred cu adevărat este că ai noștri colegi care acolo, la Curtea de Apel București, la celelalte curs de apel din țară, la toate instanțele din țară, care muncesc de dimineață până seara și sacrifică familii și sănătate pentru a garanta drepturi și libertăți, nu cred că meritau să li se arunce o pată de corupție și abuzuri sistemice generalizate”, a menționat acesta.
În opinia sa, imaginea Justiției a fost afectată în ultimii ani de mai multe campanii publice, iar apariția unor acuzații privind existența unor practici generalizate de corupție a amplificat această tendință.
„După ce încrederea în justiție, prin tot felul de campanii a fost coborată la un nivel minim al ultimilor ani, atunci a venit această acuzație de corupție și abuzuri sistemice generalizate, generată inclusiv de acest reportaj și preluat”, a conchis Liviu Odagiu.
Șeful CSM admite probleme în comunicarea instituției
În aceeași intervenție, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a abordat și modul în care instituția a comunicat cu publicul în ultimii ani, recunoscând că mesajele transmise nu au reușit întotdeauna să ajungă eficient la cetățeni.
Potrivit acestuia, Justiția nu a găsit întotdeauna cele mai potrivite formule pentru a explica deciziile și mecanismele interne ale sistemului.
„A noastră comunicare publică nu a fost una la înălțimea momentelor prin care, în ani de zile, justiția a trecut”, a transmis Odagiu.
Acesta consideră că una dintre probleme a fost utilizarea unui limbaj excesiv de tehnic, dificil de urmărit pentru publicul larg.
„Poate că ne putem asuma acest lucru. Poate că ne putem asuma și faptul că și atunci când am explicat, termenii pe care i-am folosit au fost unii atât de tehnici încât nu au produs niciun fel de reverberație”, a precizat Odagiu.
În opinia președintelui CSM, explicațiile oferite de instituție au rămas adesea într-o zonă specializată, fără a genera interes sau înțelegere în rândul unei părți importante a societății.
Termenii tehnici folosiți de CSM „nu au produs niciun fel de interes pentru marea majoritate a cetățenilor”, a explicat acesta în cadrul emisiunii.
No Comment! Be the first one.