Europa se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări economice și sociale din ultimele decenii. Creșterea speranței de viață, scăderea natalității și ieșirea la pensie a generației „baby boom” pun o presiune fără precedent asupra sistemelor publice de pensii.
În acest context, tot mai multe state europene aleg să majoreze treptat vârsta legală de pensionare până la 67 de ani, iar în unele cazuri chiar peste acest prag. Germania analizează deja noi reforme, Franța discută scenarii pentru următoarele decenii, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) recomandă legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață.
Speranța de viață mai mare schimbă complet calculele sistemelor de pensii
În ultimele decenii, europenii trăiesc semnificativ mai mult decât în trecut. Dacă în anii ’70 o persoană care ajungea la 65 de ani avea, în medie, încă aproximativ 15 ani de viață, în prezent această perioadă depășește frecvent 20 de ani în numeroase state europene, inclusiv în Franța și Spania.
Această evoluție reprezintă un succes al medicinei și al condițiilor de trai, însă creează în același timp dificultăți majore pentru sistemele de pensii bazate pe solidaritatea între generații. Modelul actual funcționează prin contribuțiile salariaților activi, care finanțează pensiile celor retrași din activitate.
Pe măsură ce populația îmbătrânește, iar numărul contribuabililor scade din cauza natalității reduse, raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează constant. În lipsa unor reforme, numeroase state riscă să înregistreze deficite importante în bugetele dedicate pensiilor, potrivit Boursorama.
Pragul de 67 de ani devine noua referință în Europa
În ultimii ani, mai multe guverne europene au decis să crească gradual vârsta de pensionare până la 67 de ani.
Italia, Țările de Jos, Danemarca și Belgia se află deja pe acest traseu, iar alte state precum Spania, Portugalia sau Cipru au depășit deja pragul de 66 de ani și continuă procesul de majorare.
Vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În cazul femeilor, această vârstă este atinsă printr-o eșalonare treptată; începând cu 1 iulie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei a crescut la 62 de ani și 7 luni.
Există încă țări care păstrează o vârstă legală mai redusă, de aproximativ 60 de ani, însă și acestea sunt afectate de aceeași problemă demografică. Specialiștii avertizează că menținerea actualelor reguli va deveni din ce în ce mai dificilă din punct de vedere financiar.
Germania analizează pensionarea după 67 de ani
La sfârșitul lunii iunie, o comisie oficială formată din economiști, juriști și parlamentari a prezentat un raport prin care recomandă ca Germania să depășească pragul de 67 de ani pentru pensionare, deși această limită urmează să fie atinsă oficial abia în 2031.
Experții propun ca vârsta legală de pensionare să fie ajustată automat în funcție de evoluția speranței de viață. Astfel, pe măsură ce populația trăiește mai mult, și perioada de activitate profesională ar urma să fie extinsă.
Raportul recomandă și introducerea unei componente obligatorii de economisire prin capitalizare. Potrivit propunerii, o contribuție suplimentară de 2% din venituri ar urma să fie împărțită în mod egal între angajați și angajatori, pentru a consolida sustenabilitatea sistemului de pensii.
Franța estimează o vârstă medie de pensionare de aproape 68 de ani
Și în Franța discuțiile privind viitorul pensiilor continuă să fie intense.
Consiliul de Orientare pentru Pensii (COR) estimează că, pentru a menține echilibrul financiar al sistemului, vârsta medie efectivă de pensionare ar putea ajunge la 64,4 ani în 2030, la 65,8 ani în 2045 și la aproximativ 67,6 ani în anul 2070.
Aceste estimări sunt mai ridicate decât cele prezentate anterior și reflectă impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice. În lipsa unor măsuri suplimentare, costurile cu plata pensiilor ar putea crește semnificativ în următoarele decenii.
OCDE cere noi reforme și legarea pensionării de speranța de viață
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a intervenit recent în această dezbatere printr-un raport publicat la începutul lunii iulie.
Instituția consideră că Franța trebuie să continue reformele începute în 2023 pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii. Mai mult, experții OCDE recomandă ca vârsta de pensionare să fie corelată automat cu speranța de viață, astfel încât sistemul să se adapteze în mod natural schimbărilor demografice.
Raportul propune și modificări fiscale, inclusiv eliminarea facilității care permite în prezent deducerea a 10% din valoarea pensiilor la calculul impozitului pe venit. Potrivit organizației, această măsură ar contribui la o distribuire mai echitabilă a costurilor generate de îmbătrânirea populației și ar reduce diferențele dintre generații.
Dezbaterea privind pensiile va rămâne una dintre cele mai sensibile teme din Europa
Reforma sistemelor de pensii este deja una dintre cele mai controversate teme politice în majoritatea statelor europene și va continua să domine agenda publică în următorii ani.
Pe de o parte, economiștii și instituțiile internaționale susțin că majorarea vârstei de pensionare este aproape inevitabilă pentru a păstra echilibrul financiar al sistemelor publice. Pe de altă parte, sindicatele și o parte a opiniei publice avertizează că astfel de măsuri pot afecta milioane de angajați care desfășoară activități solicitante și care ajung cu dificultate la finalul carierei.
Cert este că pragul de 67 de ani nu mai reprezintă o excepție în Europa. Pentru tot mai multe guverne, acesta devine noul reper în încercarea de a adapta sistemele de pensii la realitățile demografice ale secolului XXI. Dacă această tendință va continua, este posibil ca în următoarele decenii tot mai multe state să ia în calcul o nouă creștere a vârstei de pensionare, în funcție de evoluția speranței de viață și de presiunea asupra bugetelor publice.
No Comment! Be the first one.