Tribunalul București a decis, joi, 12 martie 2026, restituirea la Direcția Națională Anticorupție a dosarului cunoscut public drept „Complexul Caraiman”, după ce judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularități ale rechizitoriului care fac imposibilă stabilirea obiectului și a limitelor judecății.
Încheierea a fost pronunțată în dosarul nr. 24216/3/2023/a1, instanța reținând că actul de sesizare al instanței este „neregulamentar întocmit”, iar deficiențele nu au fost remediate de procurori în termenul prevăzut de lege.
Judecătorul a arătat că, în aceste condiții, nu poate fi stabilită clar acuzația penală care ar urma să fie analizată în proces, motiv pentru care a dispus restituirea cauzei la parchetul specializat anticorupție. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de DNA.
Proba-cheie a acuzării, exclusă de instanță
Punctul central al deciziei instanței a fost excluderea, ca nelegal administrat, a unui mijloc de probă considerat esențial în arhitectura acuzației: raportul de constatare tehnico-științifică întocmit la 29 decembrie 2022 de specialiștii DNA.
Potrivit motivării, deși procurorii au comunicat ulterior o ordonanță de „remediere”, prin care au menținut soluția de trimitere în judecată, rechizitoriul a rămas plin de referiri la proba exclusă.
Instanța a constatat că actul de sesizare conține „multiple pasaje și trimiteri ample la proba exclusă, copiate și însușite de procurorul de caz chiar din conținutul și concluziile tehnice ale raportului”.
Tribunalul București a apreciat că această situație afectează iremediabil claritatea acuzației și împiedică delimitarea exactă a faptelor ce ar urma să fie judecate, ceea ce a determinat restituirea dosarului la DNA.
DNA a trimis în judecată șapte inculpați
Direcția Națională Anticorupție anunțase, în august 2023, trimiterea în judecată a șapte inculpați, persoane fizice și juridice, acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals și spălarea banilor.
În centrul dosarului se află două proceduri de achiziții publice derulate de Complexul Multifuncțional Caraiman, instituție medicală aflată în subordinea Consiliului Local al Sectorului 1 și finanțată din bugetul local.
Procurorii susțineau că, în perioada 2019–2020, directorul executiv al instituției, Gomes Iuliana-Livia, „ar fi dispus și coordonat derularea formală a două proceduri de achiziții publice”, în urma cărora contractele ar fi fost câștigate în mod nelegal de societatea Minimed Solutions SRL și administratorul acesteia.
Cele două contracte vizau realizarea unui „Sistem integrat de telemedicină”, care includea achiziția de holtere EKG și software pentru dispecerat de ambulanță, precum și „Extinderea Sistemului integrat de telemedicină”, ce presupunea cumpărarea a 2.700 de holtere EKG și două servere.
Potrivit anchetatorilor, documentația tehnică ar fi fost întocmită cu participarea indirectă a viitorului câștigător al licitației, iar specificațiile tehnice ar fi fost formulate astfel încât să restricționeze concurența.
DNA a susținut că una dintre proceduri ar fi fost organizată ca o „negociere fără publicare prealabilă” finalizată în numai șapte zile, iar valoarea estimată a contractului ar fi fost stabilită printr-o consultare de piață simulată, la care ar fi participat o societate controlată de același administrator.
Procurorii au indicat un prejudiciu total de 17.205.091,34 lei pentru Complexul Multifuncțional Caraiman.
Tranzacții financiare și acuzații de spălare a banilor
Anchetatorii au mai susținut că administratorul societății Minimed Solutions SRL ar fi disimulat o parte din sumele încasate din contract printr-o serie de operațiuni financiare.
Astfel, potrivit rechizitoriului, acesta ar fi schimbat în euro suma de 196.300 lei din contul societății și ar fi cumpărat un autoturism Mercedes-Benz GLC, pe care ulterior l-ar fi vândut către o altă societate pe care o controla în fapt.
De asemenea, procurorii au arătat că, în octombrie 2020, inculpatul ar fi transferat milioane de lei din conturile firmei către contul personal sub formă de dividende și ar fi achiziționat un imobil în Sectorul 1 al Capitalei, „în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor”.
În dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților.
Apărarea: „Cea mai severă sancțiune procedurală”
Apărătorul uneia dintre inculpate, avocatul Kristian Winzer, a declarat că decizia Tribunalului București confirmă criticile formulate de apărare încă din etapa camerei preliminare.
„Suntem în prezența celei mai severe sancțiuni procedurale pe care apărarea o poate obține în faza camerei preliminare cu privire la un rechizitoriu. Hotărârea de astăzi confirmă criticile apărării și arată foarte clar că nu poți construi o acuzație penală pe o probă administrată nelegal”, a declarat avocatul.
Acesta a arătat că, după excluderea raportului tehnico-științific, rechizitoriul a rămas „plin de referiri, de trimiteri la acea probă”.
„În aceste condiții, acuzația nu mai avea claritate juridică și nu putea fi judecată. Restituirea dosarului la DNA este consecința firească a acestor neregularități și o garanție că procesul penal trebuie să se bazeze exclusiv pe probe legal administrate”, a adăugat Winzer.
Context: precedentul „Belina”
Dosarul Caraiman a fost instrumentat de procuroarea Mihaela Beldie-Canela, cunoscută public pentru implicarea în dosarul „Belina”, în care a fost vizată fostul viceprim-ministru Sevil Shhaideh.
În acel caz, Tribunalul București a infirmat integral acuzațiile DNA prin Sentința penală nr. 421 din 21 aprilie 2022, instanța apreciind că „organele de urmărire penală emit judecăți de valoare lipsite de fundament juridic, interpretând, contrar dispozițiilor legale, orice împrejurare în defavoarea inculpaților”.
Decizia pronunțată joi în dosarul „Complexul Caraiman” poate fi contestată de DNA în termenul prevăzut de lege. Dacă hotărârea va rămâne definitivă, procurorii vor trebui să refacă actul de sesizare sau să decidă o nouă soluție procedurală în cauză.
No Comment! Be the first one.