Unele pete sau excrescențe apărute pe piele pot provoca îngrijorare din cauza aspectului asemănător unor forme de cancer cutanat. Keratoza seboreică este una dintre afecțiunile care pot fi confundate cu melanomul, însă formațiunile sale sunt benigne și nu se transformă în cancer.
Cunoscută și sub denumirea de verucă seboreică, această problemă dermatologică devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Leziunile pot apărea aproape oriunde pe corp, cu excepția palmelor și tălpilor.
Deși sunt inofensive, formațiunile trebuie evaluate de un medic atunci când își modifică aspectul sau când diagnosticul nu este clar, conform Medicool.
Ce este keratoza seboreică și de ce poate provoca îngrijorare
Keratoza seboreică este o afecțiune benignă a pielii, întâlnită mai ales după vârsta mijlocie. Aceasta se manifestă prin apariția unor excrescențe sau pete care pot semăna cu negii și, în unele cazuri, cu melanomul.
Melanomul este una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele, motiv pentru care orice formațiune neobișnuită poate ridica semne de întrebare.
Spre deosebire de melanom, keratoza seboreică nu este canceroasă și nu evoluează spre cancer de piele.
Există mai multe tipuri de keratoză. Keratoza seboreică este una dintre cele mai frecvente, în timp ce keratoza actinică necesită o atenție mai mare.
Keratoza actinică poate evolua spre cancer de piele
Keratoza actinică este diferită de forma seboreică. Leziunile acesteia sunt considerate precanceroase și, în anumite situații, pot evolua către cancer cutanat.
Principala cauză este expunerea îndelungată la radiațiile ultraviolete.
Din acest motiv, formațiunile apar mai ales pe zonele expuse frecvent la soare, precum fața, brațele și partea din spate a mâinilor.
Aspectul leziunilor poate semăna cu cel al keratozei seboreice. Diferențierea corectă este importantă și poate necesita un consult dermatologic.
Cum arată keratoza seboreică
Aspectul formațiunilor poate varia de la o persoană la alta. Unele sunt reliefate și seamănă cu negii, în timp ce altele sunt plate și pot avea aspectul unor pete ceroase pe piele.
La început, leziunile pot apărea sub forma unor mici excrescențe cu suprafață aspră. În timp, acestea se pot îngroșa și pot crește în dimensiune.
Formațiunile reliefate pot căpăta un aspect asemănător verucilor, iar cele plate par uneori „lipite” de suprafața pielii.
Culoarea poate varia de la alb sau nuanțe deschise până la maro închis și negru. Cele mai multe formațiuni au însă o culoare maronie sau cărămizie.
Keratozele seboreice au, de regulă, o formă rotundă sau ovală și margini bine delimitate. Dimensiunea poate varia de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri.
Formațiunile nu sunt contagioase și nu devin canceroase
Keratoza seboreică nu provoacă, de obicei, durere. Unele persoane pot avea însă mâncărimi în zona afectată.
Afecțiunea nu este contagioasă și nu poate fi transmisă de la o persoană la alta.
Formațiunile nu se transformă în cancer de piele și afectează femeile și bărbații în proporții similare.
Leziunile pot apărea aproape oriunde pe corp, mai puțin pe palme și tălpi. Pieptul, spatele, capul și gâtul sunt printre zonele afectate frecvent.
O persoană poate avea o singură keratoză seboreică sau numeroase formațiuni. Numărul lor tinde să crească odată cu vârsta.
De ce apare keratoza seboreică
În ciuda denumirii, keratoza seboreică nu este provocată de glandele sebacee și nici de cantitatea de sebum produsă de piele.
Cauza exactă a afecțiunii nu este cunoscută. Medicii au identificat însă mai mulți factori care ar putea favoriza apariția formațiunilor.
Moștenirea genetică poate avea un rol important
Keratoza seboreică apare frecvent la mai mulți membri ai aceleiași familii.
Această observație sugerează existența unei componente genetice. Unele persoane pot moșteni o predispoziție de a dezvolta numeroase formațiuni pe parcursul vieții.
Riscul poate fi mai mare atunci când părinții sau alte rude apropiate au keratoze seboreice.
Vârsta este unul dintre principalii factori de risc
Formațiunile sunt întâlnite cel mai frecvent la persoanele de vârstă mijlocie și la vârstnici.
Pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, numărul keratozelor seboreice poate crește.
Copiii dezvoltă foarte rar această afecțiune.
Culoarea pielii poate influența aspectul leziunilor
Keratoza seboreică este observată mai frecvent la persoanele cu pielea deschisă la culoare. Afecțiunea poate apărea însă indiferent de nuanța pielii.
La persoanele cu pielea mai închisă, formațiunile pot fi mai mici și se pot concentra în zona din jurul ochilor.
Aspectul lor poate varia, ceea ce face ca evaluarea dermatologică să fie importantă în cazul unor leziuni neobișnuite.
Expunerea la soare ar putea favoriza apariția formațiunilor
Rolul exact al radiațiilor ultraviolete în dezvoltarea keratozei seboreice nu este pe deplin clar.
Unele date sugerează că expunerea excesivă la soare ar putea contribui la apariția formațiunilor.
Soarele nu este însă singura cauză. Keratozele seboreice pot apărea și în zone ale corpului care sunt rareori expuse radiațiilor ultraviolete.
Schimbările hormonale pot avea un rol
Unele persoane observă apariția keratozelor seboreice în timpul sarcinii.
Formațiunile pot apărea și în contextul tratamentelor de substituție hormonală.
Aceste observații sugerează că modificările hormonale ar putea influența dezvoltarea leziunilor la anumite persoane.
Cum poate fi diferențiată keratoza seboreică de melanom
Aspectul unor keratoze seboreice poate fi foarte asemănător cu cel al melanomului. Există însă câteva caracteristici care pot ajuta medicul să facă diferența.
Keratozele seboreice cresc, de regulă, lent și nu își schimbă brusc dimensiunea sau forma.
Leziunile canceroase pot suferi modificări mai rapide și pot deveni vizibil diferite într-o perioadă relativ scurtă.
Formațiunile seboreice sunt, de obicei, rotunde sau ovale, simetrice și au margini regulate. Leziunile suspecte de cancer cutanat pot prezenta asimetrie și margini neregulate.
În cele mai multe cazuri, keratoza seboreică nu este dureroasă. Unele forme de cancer de piele pot provoca durere sau alte simptome locale.
Aceste diferențe nu sunt suficiente pentru un diagnostic făcut acasă.
Biopsia poate fi necesară atunci când diagnosticul nu este clar
Medicul dermatolog poate identifica adesea keratoza seboreică prin examinarea aspectului leziunii.
Dacă formațiunea seamănă foarte mult cu melanomul sau cu o altă leziune suspectă, medicul poate recomanda îndepărtarea acesteia.
Țesutul poate fi analizat prin biopsie pentru stabilirea unui diagnostic cert.
O formațiune care își schimbă rapid culoarea, forma sau dimensiunea ar trebui evaluată de un specialist.
Keratoza seboreică nu necesită întotdeauna tratament
Pentru că este o afecțiune benignă, keratoza seboreică nu trebuie tratată în mod obligatoriu.
Unele persoane aleg să îndepărteze formațiunile din motive estetice.
Tratamentul poate fi recomandat și atunci când leziunea se află într-o zonă în care este frecată sau traumatizată constant de haine ori accesorii.
Mâncărimea și disconfortul repetat pot reprezenta alte motive pentru îndepărtarea unei keratoze.
Cum pot fi îndepărtate formațiunile
Există mai multe proceduri dermatologice prin care keratozele seboreice pot fi eliminate.
Excizia chirurgicală sau chiuretajul permit îndepărtarea directă a formațiunii.
Crioterapia presupune aplicarea azotului lichid și înghețarea țesutului afectat.
Electrocauterizarea utilizează curent electric pentru distrugerea formațiunii, iar terapia cu laser folosește energie luminoasă intensă.
Metoda potrivită este aleasă de medic în funcție de dimensiunea, localizarea și aspectul keratozei.
Pielea își poate schimba culoarea după îndepărtarea keratozei
După eliminarea unei formațiuni, zona tratată poate rămâne mai deschisă la culoare decât pielea din jur.
În unele cazuri, nuanța pielii se uniformizează treptat. Alteori, diferența de pigmentare poate persista.
Majoritatea keratozelor îndepărtate nu reapar în exact același loc. Acest lucru nu împiedică însă dezvoltarea unor noi formațiuni în alte regiuni ale corpului.
Deși keratoza seboreică este inofensivă, asemănarea sa cu unele forme de cancer de piele poate face dificilă recunoașterea corectă. Orice leziune care apare brusc, crește rapid, sângerează sau își schimbă aspectul ar trebui evaluată de un medic dermatolog.
No Comment! Be the first one.