Validarea Candidaturilor de către Ministerul Justiției
Ministerul Justiției a validat, ieri, cele 19 candidaturi pentru funcțiile de conducere în marile parchete. Interviurile vor avea loc între 23 și 26 februarie 2026. Dintre cei 19 candidați, șapte sunt sau au fost căsătoriți cu persoane care lucrează în sectorul public, cinci dintre aceste persoane activând în cadrul sistemului de justiție. Potrivit declarațiilor de avere depuse de șase dintre aceștia în 2024, aceștia, împreună cu partenerii lor, au generat venituri din fonduri publice de 3.695.020,28 lei anual, adică 307.919,36 lei lunar. Unul dintre candidați are un soț angajat ca expert parlamentar la Consiliul Legislativ, iar altul are un partener care lucrează la Curtea de Conturi. Ceilalți sunt căsătoriți cu judecători.
Continuarea Procedurii Selecției
Odată ce Ministerul Justiției a confirmat validitatea tuturor candidaturilor, procesul de selecție va continua, fără ca vreunul dintre cei care au depus CV-urile să fie descalificat, chiar și cei cu sancțiuni disciplinare.
Studii de Caz: Declarațiile de Avere
„Jurnalul” a identificat, prin analiza declarațiilor de avere ale procurorilor candidați din 2024, că șapte dintre aceștia au parteneri care activează în sectorul public, iar cinci dintre aceștia în cadrul sistemului judiciar. Într-unul dintre cazuri, există și legături cu instituții politice.
Candidatura lui Bogdan Ciprian Pîrlog
Unul dintre candidați, Bogdan Ciprian Pîrlog, un procuror militar cunoscut sub numele de „procurorul 10 august”, și-a depus candidatura pentru funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și pentru procuror-șef al DIICOT. Pârlog a fost căsătorit cu o expertă parlamentar la Consiliul Legislativ, dar informațiile despre soția sa au dispărut din declarațiile de avere completate în 2023 și 2024.
Istoricul Profesional al lui Bogdan Pîrlog
Potrivit declarației sale de avere din 2009, Pîrlog a ocupat funcții de procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și la Parchetul Tribunalului Militar București. Soția sa, Alina Iuliana Ștefan, lucra ca jurist – șef de birou la ADS București. Informațiile se regăsesc și în declarațiile din anii următori, până în 2012, când aceasta a început să lucreze pentru SC Auto Technik Int.
Situația Financiară a Familiei Pîrlog
În declarațiile de avere din 2014 și 2015, Pîrlog și-a menținut funcția la Parchet, în timp ce soția sa a schimbat locul de muncă, ajungând la SC Independența SA. În 2016, venind la putere Guvernul tehnocrat, soția sa a devenit expert parlamentar la Consiliul Legislativ. Aceasta informație este reflectată în declarațiile de avere din anii următori.
Dispariția Informațiilor Despre Soție
În anul 2023, Pîrlog a depus o declarație de avere în care nu mai menționează informații despre soția sa. Acest lucru se repetă și în declarația din 2024, în care el indică venituri de 361.408 lei anual, din care 30.117,33 lei lunar, provenind din funcția sa de procuror.
Bunurile și Datoriile lui Bogdan Pîrlog
Pe lângă venituri, Pîrlog detine terenuri agricole și intravilane și extravilane, dobândite între 2002 și 2007, totalizând 77.700 metri pătrați. De asemenea, el are în proprietate trei mașini și bunuri de artizanat evaluate la 10.000 lei. Totodată, a declarat economii de 149.142,37 lei și datoriile substanțiale la mai multe bănci.
Declarațiile de Avere ale Alinei Iuliana Ștefan
Alina Iuliana Ștefan a completat, în 2016, propria declarație de avere, în care se regăsesc terenurile menționate de Pîrlog, precum și un apartament în București dobândit în 2022. Veniturile ei din Consiliul Legislativ au totalizat 77.714 lei anual, aducând venitul total al familiei Pîrlog la 440.572 lei anual.
Analiști și Candidaturi la Parchete
Alte candidaturi la funcțiile de conducere includ și procurori care au parteneri în sistemul public. De exemplu, Marius Voineag, actual procuror-șef al DNA, a obținut venituri de 396.557 lei pe an, iar soția sa, Marilena Voineag, a încasat 290.572,28 lei anual. În total, familia Voineag a generat venituri de 687.129,28 lei în 2024.
Situația financiară a putea, de asemenea, influența evaluarea candidaților la funcțiile de conducere, având în vedere interconexiunile dintre membrii sistemului de justiție și veniturile acestora.
Venituri relevante în candidaturile pentru funcții de conducere
Un dosar de candidatură pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că, conform declarației de avere din 2024, candidatul a înregistrat venituri salariale anuale de 316.083 de lei, echivalentul a 26.440,25 lei pe lună. În detaliu, salariul de la DNA a fost de 304.458 de lei pe an, și 11.625 de lei pe an reprezintă diferențe salariale de la DIICOT. Totodată, soțul șefei DNA Iași, Adrian Chiriac, judecător, a raportat venituri anuale de 287.795 de lei de la Curtea de Apel Iași, plus 8.600 de lei din CSM, datorate atribuțiilor sale în comisii. În total, veniturile soților Chiriac din surse publice pentru 2024 ajung la 612.478 de lei, respectiv 51.039 de lei pe lună.
Funcții și salarii corespunzătoare
Aurel Cristian Lazăr, procuror-șef de secție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, aspiră la funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT. Conform declarației de avere din 2024, Lazăr a obținut venituri salariale de 297.129 de lei pe an, echivalente cu 24.760,75 lei pe lună, din care 252.447 de lei provin din indemnizația de la Parchetul Curții de Apel Timișoara, iar 44.682 de lei din diferențele salariale de la Parchetul General.
Soția sa, Lavinia Lazăr, angajată la Societatea Națională Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara, a raportat venituri de 59.567 de lei pe an, plus 200 de lei din activități independente. Astfel, venitul total al familiei Lazăr din surse publice pentru 2024 este de 356.896 de lei, adică 29.741,33 lei lunar.
Situația actualului procuror general al PÎCCJ, Alex Florin Florența, este de asemenea remarcabilă. Acesta candidează pentru funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT, având în 2024 venituri anuale de 477.774 de lei, adică 39.814,5 lei lunar. Pragurile specificate includ 43.297 lei pe an din salariul de la DIICOT, 86.997 lei din diferențe salariale restante, 254.555 lei pe an ca procuror general al PÎCCJ, 20.284 lei anual din sporuri pentru proiecte europene, și 82.641 lei din indemnizația ca membru în CSM.
Soția sa, Flavia Maria Cristina Florența, figura în declarația de avere cu venituri anuale de 388.952 de lei, echivalente cu 40.746 de lei lunar. Aceasta a înregistrat 256.985 de lei pe an de la CSM, sporuri legate de proiecte europene și restanțe salariale de 92.714 lei de la Curtea de Apel Timișoara. Venitul total al soților Florența din activitatea publică pentru 2024 este de 966.726 de lei, respectiv 80.560,5 lei pe lună.
Continuarea listei de candidați
Un alt candidat notabil este Mihai Răzvan Negulescu, procuror-șef de birou în DIICOT, care aspiră la funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT. În 2024, el a declarat venituri salariale de 364.742 de lei pe an, adică 30.395,2 lei pe lună.
Din această sumă, salariul de la DIICOT a reprezentat 271.155 de lei, iar diferențele salariale restante au însumat 93.587 de lei pe an.
Soția sa, Denisa Negulescu, a raportat în același an venituri de 258.351 de lei din salarii de la Curtea de Apel Brașov, plus 8.126 de lei din diferențele salariale de la Tribunalul Brașov. În total, venitul anual al familiei Negulescu din surse publice este de 631.219 lei, echivalentul a 52.601,6 lei lunar.
Procuroarea Claudia Ionela Curelaru, care aspiră de asemenea la funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT, este căsătorită, însă nu au fost identificabile informații privind declarația sa de avere din 2024, iar soțul său, Vintilă Curelaru, lucrează la Curtea de Conturi a României.
Procedura de selecție avansează
Procedura pentru numirea noilor lideri ai marilor parchete a intrat în faza eliminatorie. Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 procurori care și-au depus candidaturile sunt eligibili pentru următoarea etapă de interviuri.
Potrivit calendarului oficial, în perioada 23-26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a unei comisii de specialitate. Pe 23 februarie, vor intervieva procurorii Cristina Chiriac, Bogdan Pîrlog și Marius Voineag pentru funcțiile de conducere de la PÎCCJ.
Pe 24 februarie, sunt programate interviurile pentru conducerea DNA, incluzând candidaturile lui Ioan Viorel Cerbu, Vlad Grigorescu, Tatiana Toader, Marinela Mincă, Mihai Prină și Marius Ionel Ștefan.
Interviurile pentru funcția de procuror șef al DIICOT vor avea loc pe 25 februarie, cu Ioana Bogdana Albani, Alina Albu, Antonia Diaconu, Codrin Horațiu Mirin și Bogdan Pîrlog printre candidați. În fine, pe 26 februarie, se vor desfășura interviurile pentru cele două funcții de adjuncți ai procurorului șef al DIICOT, inclusiv candidații Claudia Ionela Curelaru, Alex Florin Florența, Gill Julien Gheorghe Iacobici, Aurel Cristian Lazăr și Mihai Răzvan Negulescu.
Timpul alocat prezentării proiectului este de 30 de minute, urmând ca sesiunea de întrebări și răspunsuri să dureze o oră.
Rezultatele vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul Ministerului Justiției. În aceeași zi, ministrul va înainta propunerile către Secția pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ, iar decizia finală va fi luată de președintele Nicușor Dan.
No Comment! Be the first one.