România se confruntă cu acuzații tot mai consistente privind modul în care este derulat programul de achiziție a vehiculelor de luptă pentru infanterie (IFV/MLI), estimat la aproximativ 3 miliarde de euro. Potrivit publicației Defence Industry Europe, există suspiciuni că rezultatul procedurii ar fi fost stabilit în avans, în favoarea companiei germane Rheinmetall.
Declarațiile ministrului Apărării, în centrul criticilor
Conform sursei citate, ministrul Apărării, Radu Miruță, ar fi indicat că programul va fi atribuit Rheinmetall, indiferent de evoluția negocierilor privind prețul.
„Programul MLI va merge către Rheinmetall”, ar fi declarat acesta într-o discuție cu jurnaliștii, potrivit Defence Industry Europe.
Afirmația vine în contextul în care ministrul a criticat public ofertele unor companii care ar fi inclus majorări de preț de peste 30%, subliniind că statul român nu va accepta astfel de condiții.
Procedură contestată: un singur furnizor în proces
Publicația notează că, în cadrul programului IFV, Rheinmetall ar fi fost singura companie care a primit solicitarea oficială de informații (RFI), în timp ce alți potențiali competitori nu ar fi fost invitați să participe la proces.
Această abordare ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor de concurență și transparență.
Surse din industrie, citate de defence-industry.eu, susțin că, în aceste condiții, compania germană ar fi propus reducerea numărului de vehicule din program, în locul unor reduceri de preț, transferând astfel presiunea financiară asupra statului român.
Îngrijorări privind transparența și competiția
Analiza citată arată că aceste evoluții alimentează percepția că unele programe majore de achiziții din domeniul apărării nu sunt derulate într-un cadru competitiv real, ci ar urma un rezultat stabilit în prealabil.
Observatorii din domeniu avertizează că mecanismul SAFE, utilizat pentru finanțarea acestor achiziții, ar putea limita competiția și ar reduce capacitatea de negociere a României, dacă nu este aplicat în mod transparent.
Miză economică majoră pentru România
Programul MLI este unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a forțelor terestre din ultimele decenii și vizează achiziția a 298 de vehicule de luptă, menite să înlocuiască platformele de origine sovietică.
Dincolo de componenta militară, proiectul are implicații economice semnificative, fiind așteptat să genereze investiții locale, transfer de tehnologie și integrarea industriei românești în lanțuri de producție europene.
Întrebări privind beneficiile industriale
În acest context, alegerea platformei Lynx, produsă în principal în Ungaria, ridică semne de întrebare privind capacitatea României de a obține beneficii industriale reale din acest contract.
Potrivit Defence Industry Europe, există riscul ca o parte importantă a valorii economice generate de program să fie transferată în afara țării, în ciuda investiției publice semnificative.
Probleme similare și în alte programe SAFE
Controverse similare ar fi apărut și în alte programe finanțate prin mecanismul SAFE, inclusiv în cel privind achiziția de armament individual la standarde NATO.
Deși mai mulți producători internaționali – precum FN Herstal, CZ Group, Beretta, Heckler & Koch sau SIG Sauer – ar fi fost luați în calcul, surse citate de publicație susțin că specificațiile detaliate ar fi fost transmise, în final, unei singure companii.
O astfel de practică ar putea intra în conflict cu prevederile legislației privind implementarea SAFE, care impune consultarea tuturor furnizorilor calificați și evaluarea ofertelor pe baza unor criterii transparente.
Critici privind modificarea regulilor în timpul procedurii
Publicația mai notează că unele modificări ale cadrului SAFE ar putea slăbi garanțiile de concurență, permițând desemnarea timpurie a unor furnizori preferați sau ajustări ulterioare ale contractelor.
Aceste practici ar putea afecta obiectivul declarat al mecanismului: consolidarea industriei de apărare prin participare largă și distribuirea beneficiilor economice.
Apel la concurență reală și interes național
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, subliniază importanța unei competiții deschise în astfel de proiecte strategice.
„Ceea ce așteaptă cetățenii români includ locuri de muncă locale, investiții industriale și transfer de tehnologie pentru a consolida economia națională”, a declarat acesta, citat de defence-industry.eu.
„Asigurarea unei concurențe loiale și deschise este esențială pentru maximizarea interesului național”, a adăugat fostul ministru.
Poziția ministrului: fără contracte mai scumpe
În declarații recente, Radu Miruță a reiterat că nu va accepta semnarea unor contracte la prețuri majorate.
„Nu voi dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump, indiferent ce s-ar întâmpla”, a afirmat ministrul.
Acesta a precizat că, în cazul în care ofertele nu vor respecta prețurile inițiale, va solicita reanalizarea cadrului decizional la nivelul CSAT.
MApN: Calendarul de implementare a programului SAFE nu a ajuns la etapa semnării contractelor
„Afirmațiile ministrului apărării naționale, legate de prețuri mai mari cu 30% pentru proiecte din programul SAFE au fost legate de anumite răspunsuri oficiale la documentele tip request for information care au inclus valori mai mari și cu 30% față de valorile comunicate inițial și de referințele din piață.
MApN va solicita, de asemenea, aprobarea Parlamentului, pentru sumele finale alocate fiecărui proiect, sume raportate la referințe concrete din piață, nu la ofertele mai mari venite de la companii.
Programul Security Action for Europe – SAFE reprezintă o oportunitate deosebită pentru România de a-și completa necesarul de capabilități al Armatei într-un mod accelerat, plecând de la Planul de Înzestrare al Armatei (PIAR) aprobat de CSAT și Parlament”, a precizat MApN.
Other Articles
Când devii oficial bătrân? Studiu pe 14.000 de oameni
No Comment! Be the first one.