Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București prin care a fost suspendată provizoriu hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie nu afectează actuala conducere a partidului, aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026. Într-un comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței „nu influențează în mod direct” partidul și „realitățile din partid”, deoarece ar suspenda doar anumite hotărâri, iar Congresul a avut deja loc.
Reacția vine după ce Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie, actul prin care a fost convocat Congresul Extraordinar al PNL. Decizia este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 26127/3/2026 și poate fi atacată cu apel.
PNL: Hotărârile Congresului sunt în vigoare
PNL afirmă că noua conducere, aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie, „își exercită pe deplin atribuțiile”, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere „sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului”.
Argumentul central al partidului este că suspendarea dispusă de Tribunal produce efecte doar pentru viitor, în timp ce Congresul a avut deja loc. „Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunțată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres”, susține PNL.
Poziția liberalilor contrazice interpretarea contestatarilor, care consideră că suspendarea actului de convocare lovește în temelia juridică a Congresului și poate afecta inclusiv actele adoptate ulterior. Decizia de miercuri ar putea fi însă folosită de tabăra contestatară într-un alt proces, cel care vizează direct hotărârile adoptate la Congres.
Congresul contestat: Bolojan, reales președinte al PNL
Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie a fost organizat după un Consiliu Național Extraordinar ținut pe 19 iunie, care a decis convocarea reuniunii și a aprobat modificări importante la Statut. Printre acestea s-au numărat crearea Biroului Permanent Național ca principală structură de conducere, desființarea BEx, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni și reducerea numărului de prim-vicepreședinți.
La Congres, Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea partidului cu 1.769 de voturi „pentru”. PNL a anunțat atunci că Bolojan a candidat pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, alături de o echipă în care Dan Motreanu a fost propus prim-vicepreședinte, Robert Sighiartău secretar general, iar Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman vicepreședinți.
Congresul a adoptat și hotărâri politice cu impact major în conflictul intern: reconfirmarea poziției PNL de a nu face coaliție cu PSD și solicitarea demisiei din partid a mai multor lideri asociați taberei contestatare, între care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu.
PNL acuză mutarea „bătăliilor politice” în justiție
În comunicatul de miercuri, PNL afirmă că „bătăliile politice” din partid s-au mutat în instanță. Liberalii reclamă faptul că, la două zile după Congres, pe 23 iunie, Tribunalul București ar fi constituit șase completuri specializate pentru cauzele privind partidele politice.
PNL susține că doar șase judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați direct de președintele instanței să judece astfel de cauze. Partidul califică decizia drept „fără precedent” și afirmă că aceasta ar eluda legea de organizare judecătorească, motiv pentru care anunță că va ataca Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București.
Legea nr. 304/2022 prevede că în cadrul tribunalelor pot funcționa, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau completuri specializate, inclusiv „pentru alte materii”. Același act normativ prevede că secțiile și completurile specializate se înființează prin mecanisme diferite, aspect care ar putea deveni una dintre mizele juridice invocate de PNL în contestarea hotărârii administrative a Tribunalului București.
PNL va cere recuzarea judecătoarei din următorul dosar
PNL mai anunță că va cere recuzarea judecătoarei căreia i-a fost repartizat dosarul privind hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie, dosar care are termen pe 8 iulie 2026.
Potrivit comunicatului, dosarul a fost repartizat judecătoarei M.L., despre care PNL susține că a colaborat cu Alina Gorghiu, una dintre reclamante, în perioada în care aceasta era ministru al Justiției. PNL afirmă că, în mandatul Alinei Gorghiu, magistratul a fost detașat la Ministerul Justiției printr-o hotărâre a CSM din 14 septembrie 2023.
Ordinea de zi soluționată a Secției pentru judecători a CSM din 14 septembrie 2023 consemnează mai multe detașări la Ministerul Justiției, inclusiv hotărârea nr. 2156, invocată de PNL în comunicat.
Războiul intern din PNL intră într-o nouă fază
Conflictul din PNL a izbucnit pe fondul disputei dintre tabăra lui Ilie Bolojan și gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea. Contestatarii au susținut că deciziile prin care a fost convocat Congresul Extraordinar au încălcat prevederile Statutului partidului. Printre cei menționați în acțiunile judiciare se numără Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Monica Anisie, Rareș Bogdan, Sorin Cîmpeanu, Nicoleta Pauliuc și Hubert Thuma.
PNL insistă însă că partidul este condus de deciziile majorității și de hotărârile organelor statutare. „Minoritatea se supune majorității. Acesta este un principiu clar și acceptat de orice membru al oricărui partid”, se arată în comunicatul liberalilor.
Partidul anunță că va depune la tribunal lista noii conduceri alese la Congresul Extraordinar din 21 iunie, precum și modificările aduse Statutului PNL. În paralel, avocații partidului vor exercita căile de atac împotriva deciziilor considerate neîntemeiate.
No Comment! Be the first one.