Învierea Domnului Hristos sau Sfintele Paşti este “Sărbătoare a Sărbătorilor” care luminează şi orientează întreaga viaţă a Bisericii, le-a transmis, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, credincioşilor prezenţi la Slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală istorică “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.
Patriarhul a oferit credincioşilor Lumina Sfântă de pe treptele Reşedinţei Patriarhale, după care a urmat citirea Sfintei Evanghelii, salutul pascal “Hristos a Înviat”, troparul praznicului şi un cuvânt de învăţătură al Preafericirii Sale.
Înaltul ierarh ortodox a explicat că Învierea nu este o simplă revenire la viaţa pământească, ci începutul unei existenţe noi: “Învierea lui Hristos nu este revenire la viaţa biologică trecătoare, ci desfiinţarea morţii şi inaugurarea vieţii cereşti veşnice”.
“Credinţa şi teologia Bisericii universale din primele veacuri, privind Învierea de obşte sau universală, inaugurată de Învierea lui Hristos (cf. 1 Corinteni 15, 20) este exprimată în ultimul articol al Crezului ortodox: “aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie”. De-a lungul secolelor, cu credinţă, speranţă şi iubire, Biserica Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi a vestit adevărul Învierii lui Hristos şi a mărturisit nădejdea învierii tuturor oamenilor”, a spus PF Daniel, în cuvântul de învăţătură.
Aceasta a fost exprimată “mai ales printr-o perioadă de şapte săptămâni de post şi rugăciune, pocăinţă şi împărtăşire euharistică mai deasă”, a explicat Patriarhul.
Domnul Hristos Cel înviat este numit “Bucuria cea veşnică”
“Cum? Prin predică şi cateheză, imnografie şi iconografie liturgică, dar mai ales printr-o perioadă de şapte săptămâni de post şi rugăciune, pocăinţă şi împărtăşire euharistică mai deasă, ca pregătire pentru cea mai mare sărbătoare a Bisericii, sărbătoarea Învierii Domnului Hristos sau Sfintele Paşti. Această “Sărbătoare a Sărbătorilor” luminează şi orientează întreaga viaţă a Bisericii spre Învierea de obşte şi spre fericirea eternă a îngerilor şi a oamenilor din împărăţia iubirii veşnice a prea Preasfintei Treimi. De aceea, în cântările Sfintelor Paşti, Domnul Hristos Cel înviat este numit “Bucuria cea veşnică”. Ne rugăm Lui să ne dăruiască tuturor bucurie şi pace, sănătate şi mântuire! Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”, a transmis Patriarhul BOR.
Patriarhul Daniel a săvârşit apoi, în Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, împreună cu episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Paisie Sinaitul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului, Timotei Prahoveanul.
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc duminică Învierea Domnului sau Paştile cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, care celebrează învierea Mântuitorului Iisus Hristos, la trei zile după ce a fost răstignit pe cruce.
Despre sărbătoarea creștinilor
Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic “Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă “trecere”. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014, 2017, 2025, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.
Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi 2028 la 16 aprilie.
No Comment! Be the first one.