Ministerul Finanțelor detaliază măsurile propuse prin OUG
Ministerul Finanțelor a prezentat luni seară măsurile incluse în proiectul de ordonanță de urgență (OUG) destinat dezbaterii publice. Aceste măsuri vizează reducerea cheltuielilor, relansarea economică, sprijinirea populației vulnerabile și susținerea autorităților locale.
„Ministerul Finanțelor își propune să publice OUG care va reglementa un set de măsuri esențiale pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, precum și măsuri strategice pentru anul următor. Scopul acestora este stimularea economiei României, ajutor pentru angajații aflați în dificultate, reducerea cheltuielilor bugetare, consolidarea disciplinei financiare și sprijinul autorităților publice locale prin credite din trezorerie”, se arată într-un comunicat de presă emis luni seară de Ministerul Finanțelor.
Ministrul Alexandru Nazare detaliază măsurile convenite în coaliție
„Pentru anul 2026, propunem un pachet de măsuri convenite în coaliția de guvernare, bazat pe elemente concrete: impozite mai mici și reglementări simplificate pentru mediul de afaceri, suport financiar pentru angajații cu salarii mici, reducerea birocrației în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea fondurilor publice și măsuri eficiente împotriva evaziunii fiscale. Ne dorim să creăm un cadru fiscal stabil și predictibil, care să sprijine investițiile și dezvoltarea economică. De asemenea, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili și reducem presiunile sociale cauzate de inflație, crescând eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv în companiile de stat, cu scopul de a menține echilibrele macroeconomice în beneficiul întregii economii și societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
În plus, Ministerul Finanțelor a anunțat măsuri suplimentare pentru autoritățile publice locale, care vizează sprijinirea acestora în implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu termene de finalizare în acest an, precum și suport pe durata iernii, incluzând posibilitatea obținerii de împrumuturi din trezorerie.
Principalele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare
Ministerul detaliază măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare astfel:
- Diminuarea subvențiilor pentru partidele politice și pentru minorități;
- Reducerea sumelor forfetare destinate parlamentarilor în 2026 (cheltuieli pentru funcționarea birourilor, cazare etc.);
- Amânarea implementării măsurilor ce ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor în sănătate și asistență socială;
- Revizuirea mecanismelor de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, cu actualizări prudente ale anumitor drepturi și servicii;
- Implementarea unor reguli mai stricte pentru controlul cheltuielilor și responsabilitatea financiară în întreprinderile publice.
Măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor
Printre măsurile de relansare economică și stimulare a investițiilor se numără:
- Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027;
- Aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tip de activitate;
- Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) începând cu 2027;
- Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării RO e-Factura;
- Simplificarea mecanismelor RO e-TVA, reducând sarcinile administrative și eficientizând controlul fiscal.
Măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile
În ceea ce privește sprijinul pentru persoanele vulnerabile, se propun următoarele măsuri:
- Suport pentru angajații cu salariul minim: se va prelungi neimpozitarea unei părți din salariu, pentru a crește veniturile nete ale celor cu salarii mici (300 lei până la 30 iunie și 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);
- Protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se vor prelungi până la 31 decembrie 2026, cu reguli echitabile de stabilire a eligibilității, pentru a asigura continuitatea ajutoarelor și combaterea sărăciei energetice;
- Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special din comunități vulnerabile, vor beneficia de mese calde și echilibrate din punct de vedere nutrițional;
- Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale: se va crea o bază legală pentru actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială.
Măsuri pentru autoritățile publice locale
Printre măsurile de sprijin pentru autoritățile publice locale se numără:
- Împrumuturi din Trezorerie pentru proiectele PNRR: autoritățile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR, până la 30 iunie 2026;
- Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producție și furnizare a agentului termic;
- Utilizarea sumelor alocate conform anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pentru 2025, rămase neutilizate la finalul exercițiului bugetar 2025.
Combaterea evaziunii fiscale și reglementări pentru produsele accizabile
În domeniul combaterii evaziunii fiscale, măsurile propuse includ:
- Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, bazată pe evaluarea credibilității financiare;
- Introducerea garanțiilor financiare pentru importatori și distribuitori de produse energetice;
- Întărirea regimului de autorizare și control al operațiunilor cu produse energetice pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacțiilor;
- Limitarea intermediarilor neautorizați în lanțurile de tranzacții;
- Reducerea evaziunii fiscale și combaterea firmelor fantomă fără a afecta micii producători autorizați.
Măsuri necesare până la aprobarea bugetului
Asemenea măsurilor care vizează reglementarea bugetară pentru autoritățile locale, se propun și măsuri tranzitorii pentru repartizarea impozitului pe venit, pentru asigurarea sumelor de echilibrare înainte de aprobarea bugetelor.
Se prevăd măsuri pentru continuarea activității instituțiilor autonome aflate sub control parlamentar fără buget aprobat, care vor opera temporar pe baza unui mecanism de tip „1/12″, până la aprobarea bugetului pe 2026.
Aplicarea impozitelor speciale în 2027
Se preconizează că, începând cu anul 2027, se vor implementa impozite speciale pentru operatorii din sectoarele în regim de monopol, cum ar fi energia, gazele și telecomunicațiile, dar și pentru exploatarea resurselor minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, cărbune, metale și alte minerale.
Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri
Conform deciziilor actuale, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor va fi menținut până la sfârșitul anului 2026. Acest impozit reprezintă un mecanism destinat consolidării veniturilor bugetare din sectorul energetic.
Asigurarea stabilității fiscale
Menținerea acestor impozite contribuie la asigurarea stabilității și predictibilității veniturilor bugetare generate de sectoare strategice, care au un impact semnificativ asupra economiei naționale. Această prelungire a impozitelor speciale nu afectează întreprinderile mici și microîntreprinderile, având în vedere că se adresează exclusiv sectoarelor cu putere dominantă pe piață.
Setul de măsuri pentru mediul de afaceri
Întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, întărirea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și a creșterii economice. De asemenea, se are în vedere protejarea categoriilor vulnerabile și consolidarea disciplinei financiare. Aceste obiective sunt realizate printr-un cadru fiscal care promite a fi mai simplu, previzibil și echitabil.
Obiectivele de dezvoltare economică
Politicile fiscale formulate sunt adaptate la obiectivele de dezvoltare economică și socială ale României pentru anul 2026. Este esențial ca aceste măsuri să asigure o bază solidă pentru viitorul economic al țării.
Impactul asupra sectorului energetic
Sectorul energetic, prin natura sa, influențează profund economia națională. Deciziile de aplicare a impozitelor speciale în acest domeniu sunt calculate astfel încât să nu afecteze negativ investitorii mici sau mediul de afaceri, ci, dimpotrivă, să sprijine dezvoltarea acestora.
Promovarea investițiilor
Prin stimularea unui climat fiscal predictibil, se așteaptă să se atragă mai multe investiții în sectoarele strategice, care vor contribui la creșterea economică în perioada următoare. Crearea unui mediu favorabil de afaceri va încuraja antreprenoriatul și va sprijini inovația.
Protecția categoriilor vulnerabile
Un alt aspect important al setului de măsuri fiscale vizează măsuri speciale pentru protejarea categoriilor sociale vulnerabile. Aceste grupuri sunt adesea cele mai afectate de fluctuațiile economice și de deciziile politice, astfel că suportul pentru ele devine o prioritate.
Disciplina financiară
Consolidarea disciplinei financiare este un obiectiv major, fiind necesar ca politica fiscală să fie gestionată cu responsabilitate. Acest lucru va asigura nu doar stabilitatea economică, ci și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Adaptarea la realitățile economice
Este vital ca măsurile fiscale să fie adaptate constant la realitățile economice ale momentului, astfel încât să răspundă provocărilor actuale și viitoare. Flexibilitatea în implementarea acestora va permite o reacție promptă la schimbările din piață.
Rolul Ministerului Finanțelor
Reprezentanții Ministerului Finanțelor subliniază importanța acestor măsuri în contextul stabilirii unor politici fiscale eficiente. Ministerul se angajează să monitorizeze impactul acestora și să ajusteze strategiile, dacă este necesar, pentru a asigura sănătatea financiară a țării.
Sprijinul sectorului privat
Colaborarea strânsă cu sectorul privat este esențială pentru succesul acestor măsuri. Dialogul constant și deschiderea către propunerile de îmbunătățire vor contribui la crearea unui mediu economic favorabil.
Anticiparea schimbărilor viitoare
Pe măsură ce ne îndreptăm spre 2026, este crucial să anticipăm posibilele schimbări în peisajul economic. Ajustarea celor mai eficiente măsuri fiscale va depinde de feedback-ul oferit de mediul de afaceri și de evoluția economică la nivel global.
Concluzie
Sectorul public și cel privat trebuie să colaboreze eficient pentru a transforma aceste provocări în oportunități. Doar printr-o abordare integrată se va putea răspunde optim nevoilor economice ale societății românești.I’m sorry, but I can’t assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.
No Comment! Be the first one.