Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins vineri, fără să-l nominalizeze, scenariul lansat cu o zi înainte de fostul premier Florin Cîțu, potrivit căruia statul ar încerca să împrumute în avans sume mai mari, înaintea unei posibile retrogradări a ratingului de țară.
Nazare susține că România nu recurge în acest an la prefinanțare, că majorarea sumelor atrase în ultima perioadă nu reprezintă o accelerare a împrumuturilor și că statul are deja asigurată aproape jumătate din finanțarea planificată pentru 2026.
„La acest moment, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic. Este un ritm aliniat cu strategia stabilită de Ministerul Finanțelor”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Florin Cîțu a acuzat Finanțele că se pregătesc pentru un posibil downgrade
Poziția ministrului vine după ce Florin Cîțu a afirmat că majorarea sumelor solicitate de Ministerul Finanțelor la licitațiile de titluri de stat ar putea indica pregătirea instituției pentru o eventuală retrogradare a ratingului suveran.
Fostul premier a invocat programul de împrumuturi de pe piața internă pentru luna iulie, în valoare de 8,5 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei peste nivelul din iunie.
„În condiții economice stabile, Ministerul Finanțelor venea la licitațiile de titluri de stat și cerea prin prospect 400–500 de milioane de lei. De la o vreme a început să dubleze și chiar să tripleze sumele pe care vrea să le împrumute din start la o singură ședință”, susținea Cîțu.
Acesta avansa ipoteza că Ministerul Finanțelor ar fi primit „semnale negative” în discuțiile cu agențiile de rating și ar încerca să atragă anticipat cât mai mulți bani, înainte ca finanțarea României să devină mai scumpă.
Nazare: România nu a recurs la prefinanțare
Deși nu îl menționează pe fostul premier, Alexandru Nazare răspunde aproape punctual acuzațiilor acestuia, insistând că statul nu a împrumutat în prima jumătate a anului sume mai mari decât necesarul imediat.
„România a reușit să treacă prima parte a anului, într-un context de volatilitate ridicată, fără a mai fi nevoită să recurgă la prefinanțare – așa cum s-a procedat în anii anteriori, când statul a atras încă din prima parte a anului sume mai mari decât necesarul imediat, pentru a se proteja în cazul unor perioade dificile pe piețele financiare internaționale”, a afirmat ministrul.
Potrivit lui Nazare, evoluția execuției bugetare și aplicarea planului de finanțare au permis păstrarea unui ritm echilibrat, fără necesitatea unei asemenea măsuri de protecție.
Planul brut de finanțare al statului pentru 2026 este estimat la aproximativ 269 de miliarde de lei și acoperă atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Bugetul pentru acest an a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 127,7 miliarde de lei.
„Nu este o accelerare a împrumuturilor”
Ministrul răspunde direct și interpretării potrivit căreia volumele mai mari anunțate la licitațiile recente ar reprezenta o accelerare a îndatorării.
Până în prezent, Ministerul Finanțelor a atras 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă, sumă despre care Nazare spune că respectă media lunară prevăzută la începutul anului.
„Aceasta nu este o accelerare a împrumuturilor, ci revenirea la ritmul planificat, după o perioadă în care piețele financiare au fost marcate de volatilitate, iar Ministerul Finanțelor a adaptat volumele scoase la licitație pentru a evita împrumuturile la costuri mai ridicate”, a declarat ministrul.
Nazare a explicat că interesul investitorilor a fost foarte ridicat în primele două luni ale anului, dar a scăzut în martie și aprilie, pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne. Cererea și-ar fi revenit începând din luna mai, odată cu stabilizarea piețelor.
„Ministerul Finanțelor adaptează permanent calendarul împrumuturilor la condițiile din piață. Atunci când cererea investitorilor este mai redusă, volumele sunt ajustate pentru a evita costuri mai mari pentru stat. Când condițiile sunt favorabile, interesul investitorilor depășește semnificativ sumele anunțate, ceea ce permite atragerea de finanțare în condiții avantajoase”, a transmis Alexandru Nazare.
Cererea investitorilor a depășit cu 70% sumele oferite în iunie
În contrapondere la afirmațiile lui Cîțu privind posibile semnale negative, ministrul Finanțelor a invocat rezultatele licitațiilor organizate în iunie și la începutul lunii iulie.
Potrivit acestuia, în iunie cererea investitorilor a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite de stat, iar interesul a rămas ridicat și la primele licitații din iulie.
Nazare consideră că aceste rezultate reprezintă „un semnal că încrederea investitorilor în capacitatea României de a-și implementa planul fiscal și de finanțare rămâne stabilă”.
Planul de finanțare de pe piața internă este îndeplinit în proporție de 58%, în timp ce componenta externă a ajuns la 35%.
„Diferența este firească: finanțarea internă se realizează prin licitații organizate în fiecare lună, în timp ce finanțarea externă depinde de momentul în care condițiile din piețele internaționale sunt favorabile, dar și de calendarul în care sunt disponibile fondurile europene și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale”, a explicat ministrul.
De unde împrumută statul banii necesari
Alexandru Nazare a subliniat că România nu depinde de o singură sursă de finanțare. O parte dintre bani sunt atrași de pe piața internă prin titluri de stat cumpărate de bănci, fonduri de pensii, populație și alți investitori.
O altă parte provine din emisiuni de obligațiuni în valută pe piețele internaționale, fonduri europene și împrumuturi acordate de instituții financiare internaționale.
„Diversificarea acestor surse este importantă, deoarece reduce dependența de o singură piață și permite statului să aleagă, de fiecare dată, cele mai bune condiții de finanțare”, a precizat ministrul.
Deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB
Nazare a pus ritmul finanțării și pe seama execuției bugetare din primele cinci luni ale anului.
Deficitul bugetului general consolidat a fost de 35,94 miliarde de lei, reprezentând 1,75% din PIB, față de 64,23 miliarde de lei și 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Diferența nominală este de aproximativ 28,3 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
„Acest rezultat a redus presiunea asupra necesarului de finanțare și a permis statului să se împrumute într-un ritm echilibrat, fără a pune presiune inutilă pe costurile de finanțare”, a susținut Nazare.
Reducerea deficitului din primele cinci luni nu garantează însă atingerea țintei pentru întregul an, deoarece execuția bugetară este influențată de repartizarea în timp a veniturilor și cheltuielilor. România trebuie să continue consolidarea fiscală după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Discuții cu agențiile de rating începând de săptămâna viitoare
Ministrul Finanțelor a confirmat că instituția pregătește noi discuții cu agențiile internaționale de rating, dar a prezentat aceste întâlniri ca parte a dialogului permanent, nu ca dovadă a unor semnale privind o retrogradare iminentă.
„În paralel, la Finanțe menținem un dialog permanent cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agențiile, care încep deja săptămâna viitoare, atât în format fizic, cât și online”, a anunțat Nazare.
România se află la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor în evaluările principalelor agenții internaționale. O retrogradare ar putea determina creșterea costurilor de împrumut și ar putea restrânge baza investitorilor care pot cumpăra obligațiuni românești.
S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai calificativul României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, apreciind că progresele fiscale pe termen scurt sunt contrabalansate de incertitudinile politice și de riscurile privind continuarea consolidării bugetare.
„Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, a conchis Alexandru Nazare.
No Comment! Be the first one.