Germania, cea mai mare economie a Europei și una dintre principalele destinații pentru românii plecați la muncă în străinătate, se confruntă simultan cu o criză industrială profundă și cu probleme în planurile sale militare pentru apărarea Flancului Estic al NATO. Peste 341.000 de locuri de muncă din industrie au dispărut după pandemia de coronavirus, iar Bundeswehr nu găsește suficienți voluntari pentru brigada pe care Berlinul a promis că o va desfășura în Lituania, în apropierea Rusiei.
Imaginea care se conturează din două analize publicate de presa europeană este neobișnuită pentru o țară care, timp de decenii, a reprezentat sinonimul stabilității economice și al eficienței.
Modelul german construit pe energie ieftină din Rusia, exporturi către China și acces la piața unică europeană este supus unei presiuni uriașe.
În același timp, Berlinul încearcă să-și asume un rol militar mult mai important în apărarea Europei, dar se lovește de o problemă elementară: lipsa oamenilor.
Germania a pierdut 341.000 de locuri de muncă în industrie. Sectorul auto, printre cele mai lovite
Din perioada pandemiei de coronavirus și până în prezent, Germania a pierdut peste 341.000 de locuri de muncă în industrie.
Practic, unul din 17 locuri de muncă industriale a dispărut, iar sectorul auto se află printre cele mai afectate, arată El País, citat de RADOR Radio România.
Criza lovește exact într-unul dintre domeniile care au atras, de-a lungul anilor, numeroși muncitori străini, inclusiv români.
Problemele Germaniei au mai multe cauze care s-au suprapus.
China nu mai este doar o piață uriașă pentru produsele germane, ci a devenit un concurent puternic pe piața europeană, inclusiv în industria auto și ingineria mecanică.
La acestea se adaugă tarifele impuse de administrația Donald Trump și criza energetică declanșată după invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane se confruntă cu costuri ridicate și probleme de competitivitate, iar unele au început să reducă drastic personalul sau să-și mute operațiunile în afara țării.
Volkswagen ar putea elimina până la 100.000 de locuri de muncă
Una dintre cele mai dure vești a venit din industria auto.
Grupul Volkswagen intenționează să elimine până la 100.000 de locuri de muncă la nivel mondial și analizează închiderea a trei fabrici din Germania, la Hanovra, Zwickau și Emden, potrivit El País, citat de RADOR Radio România.
În paralel, economia germană are o prognoză modestă de creștere, de numai 0,5% în acest an.
Problemele nu se opresc la industrie.
Marile proiecte de infrastructură înregistrează întârzieri, iar celebra eficiență a transportului feroviar german a devenit ea însăși subiect de nemulțumire.
Anul trecut, doar 60% dintre trenurile din Germania au circulat la timp.
Imaginea este atât de diferită de cea cu care germanii erau obișnuiți, încât sociologii vorbesc despre o schimbare profundă a stării de spirit a populației.
Mai puțin de 10% dintre germani cred că generațiile viitoare vor trăi mai bine
Pesimismul a ajuns la niveluri fără precedent.
Mai puțin de 10% dintre germani cred că următoarea generație sau cea de după aceasta va avea o viață mai bună.
„Este o cifră pe care nu am mai văzut-o până acum”, avertizează sociologul Steffen Mau, director al Institutului Max Planck pentru Științe Politice și Sociale, într-o analiză publicată de El País și citată de RADOR Radio România.
Expertul atrage atenția că Germania traversează o situație economică fără precedent în istoria sa recentă.
„Am avut șapte ani fără creștere. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Germaniei”, afirmă Mau.
Criza economică este dublată de o prăbușire a încrederii în conducerea politică.
Doar 13% dintre germani mai sunt mulțumiți de guvern și de Friedrich Merz
Numai 13% dintre germani se declară mulțumiți de activitatea guvernului de coaliție.
Tot 13% sunt mulțumiți de cancelarul Friedrich Merz.
Potrivit analizei El País, citată de RADOR Radio România, niciun cancelar german aflat în funcție nu a mai înregistrat o rată de aprobare atât de scăzută.
Politologul Peter Matuschek avertizează asupra unei combinații periculoase: criza economică se suprapune peste lipsa de încredere în guvern.
„Cu un guvern prost, economia funcționa, dar acum criza economică este combinată cu criza politică, iar acest lucru este periculos”, explică expertul.
Principalul beneficiar este Alternativa pentru Germania, care a ajuns la 29% în sondaje.
În Saxonia-Anhalt, partidul ar putea obține peste 40% la alegerile regionale din septembrie.
În timp ce economia pierde oameni, armata germană nu găsește soldați pentru Flancul Estic
Problemele Germaniei capătă însă o dimensiune directă pentru securitatea Europei și a statelor de pe Flancul Estic al NATO.
Berlinul a promis desfășurarea unei brigăzi blindate în Lituania.
Brigada 45 Blindată a Bundeswehr ar trebui să numere 4.800 de militari și 200 de civili și să contribuie la apărarea frontierei estice a NATO.
Până acum, însă, în Lituania au ajuns doar 1.800 de militari.
Motivul este lipsa critică de voluntari, potrivit Courrier International, care citează Süddeutsche Zeitung, material preluat de RADOR Radio România.
Situația a devenit atât de dificilă încât Bundeswehr ar putea obliga o parte dintre militari să servească în Lituania.
Aproape 1.000 de soldați germani ar putea fi trimiși fără să se ofere voluntari
Inițial, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, estima că între 5% și 10% din personalul necesar Brigăzii 45 ar putea fi mobilizat în cazul în care nu există suficienți voluntari.
Acum, proporția ar putea fi mult mai mare.
Aproape 1.000 de militari ar putea fi afectați, potrivit informațiilor prezentate de Courrier International, citat de RADOR Radio România.
Pentru Süddeutsche Zeitung, situația echivalează cu recunoașterea unui eșec.
Iar problema nu este una pur internă.
Brigada germană din Lituania a fost gândită ca un mesaj direct pentru Moscova.
NATO se teme de un posibil scenariu rusesc în 2029
Desfășurarea militarilor germani face parte din strategia NATO pentru apărarea Flancului Estic.
Alianța se teme că Rusia ar putea lansa o ofensivă de amploare împotriva teritoriului NATO sau o serie de provocări în jurul anului 2029, potrivit Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International și preluat de RADOR Radio România.
Într-un asemenea scenariu, Lituania s-ar afla în prima linie.
Dar problema privește întreaga arhitectură de securitate a Flancului Estic, din zona baltică până la Marea Neagră.
Pentru România, aflată la frontiera estică a NATO și în vecinătatea războiului din Ucraina, capacitatea marilor state europene de a mobiliza rapid trupe și echipamente este o miză directă.
Germania are tancuri, elicoptere și avioane de luptă. Problema, rezumată brutal de presa germană, este că riscă să nu aibă suficienți oameni care să le opereze și să le repare.
Criza Germaniei poate deveni o problemă pentru întreaga Europă
Cele două crize aparent diferite au un punct comun: Germania, considerată ‘motorul Europei’, încearcă să facă mai mult cu o economie care și-a pierdut ritmul și cu o populație care nu mai are încredere în viitor.
Industria pierde locuri de muncă. Companiile reduc costuri sau își mută activitatea. Încrederea în guvern s-a prăbușit.
Pentru românii care muncesc în Germania, slăbirea industriei și restructurările marilor companii pot avea consecințe economice directe.
Pentru România, stat aflat pe Flancul Estic al NATO, dificultățile Bundeswehr de a asigura personalul unei brigăzi destinate apărării împotriva unei eventuale amenințări rusești ridică o întrebare mult mai largă: cât de pregătită este, în realitate, Europa să-și asigure propria apărare?
Sursă: stiripesurse.ro
No Comment! Be the first one.