Pe lângă limitarea creșterii prețurilor la petrol și gaze, unul din efectele imediate ale închiderii traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz este și scumpirea îngrășămintelor chimice. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă, ea fiind una dintre cele mai importante surse de azot pentru agricultură, scrie Financial Times. De asemenea, această rută gestionează 45% din exporturile globale de sulf, un ingredient-cheie utilizat pentru producerea de îngrășăminte cu fosfat, precum și volume semnificative de amoniac, un ingredient-cheie pentru îngrășămintele cu azot. Aproximativ jumătate din producția mondială de alimente se bazează pe îngrășămintele care au în componență azot, ceea ce înseamnă că orice întrerupere pe termen lung a aprovizionării ar putea reduce producțiile agricole și ar duce la scumpirea alimentelor, lucru care s-ar întâmpla și în cazul creșterii prețurilor la îngrășăminte.
În aceste condiții dificile de trafic, prețurile îngrășămintelor au cunoscut în ultima perioadă o creștere bruscă. Prețurile ureei din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari, ajungând la 575-650 de dolari pe tonă la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce prețurile de export egiptene au urcat cu aproximativ 125 de dolari, ajungând la 610-625 de dolari pe tonă în aceeași perioadă, potrivit agenției de analiză Argus. Pe fondul creșterii de ieri a cotațiilor la țiței, prețul îngrășămintelor a continuat să crească. „Prețurile la complexul de îngrășăminte pe bază de azot continuă să crească astăzi (luni – n.red.), impulsionate de creșterea piețelor energetice, contractele futures pe gaze naturale europene cu scadență în luna următoare și contractele la țiței Brent crescând cu peste 15%, respectiv 10%. Prețurile internaționale ale ureei au crescut cu aproximativ 200 USD/t – sau 40% – față de nivelurile de dinainte de război, pe 27 februarie”, scria ieri agenția de analiză Argus.
Specialiștii avertizează că aceste scumpiri ar putea continua, dacă situația din Orientul Mijlociu persistă, mai ales că producția globală de fertilizanți era deja sub presiune înainte de izbucnirea conflictului. În Europa, unele fabrici și-au redus producția din cauza costurilor mari la energie, iar China a impus restricții la export pentru anumite produse, potrivit publicației Financial Times.
O criză mai mare decât cea provocată de războiul din Ucraina
Analiștii spun că perturbările s-ar putea dovedi chiar mai dăunătoare decât șocul alimentar declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri-record. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”, a declarat Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU Group, o firmă internațională de analiză și consultanță în domeniul materiilor prime, adăugând că marea diferență de data aceasta a fost Strâmtoarea Ormuz, care blocată a reprezentat o barieră fizică.
Războiul afectează deja producția
QatarEnergy, care a exportat 5,4 milioane de tone de uree anul trecut, ceea ce a reprezentat aproape 10% din comerțul maritim global, a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul său Ras Laffan. De asemenea, Iranul și-a oprit toată producția de amoniac din cauza conflictului, în timp ce producătorii din alte părți ale regiunii luau în considerare reducerea producției, deoarece navele nu pot trece prin Strâmtoarea Ormuz.
Cresc și prețurile la energie
Gazele naturale sunt principala materie primă utilizată pentru producerea de îngrășăminte cu azot, cum ar fi amoniacul și ureea. Acest lucru înseamnă că prețurile în creștere ale gazelor pot duce rapid la creșterea costurilor de producție. Perturbarea producției de îngrășăminte lovește într-un moment deosebit de sensibil pentru fermieri. În unele părți ale Europei și ale emisferei nordice, cultivatorii intră în sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară, când achiziționează și împrăștie nutrienții care determină randamentele culturilor mai târziu, în cursul anului. La fel ca în 2022, cei mai vulnerabili consumatori vor plăti cel mai mare preț pe fondul scumpirii alimentelor, spun analiștii.
În România prețurile erau deja foarte mari
Fără o industrie de profil, prețurile îngrășămintelor în România au înregistrat scumpiri semnificative încă de la începutul anului 2026, ajungând la maximele ultimilor ani din cauza introducerii taxei de carbon (CBAM) pe importuri, care a adăugat creșteri de 10-30%. Ureea și azotatul de amoniu au fost principalele produse afectate, piața fiind tensionată chiar înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte afectează deja puternic bugetele fermierilor români, iar prognozele nu arată deloc bine pentru campania agricolă care se pregătește. „România plătește prețul pentru că și-a distrus industria îngrășămintelor chimice. Este nevoită să-și acopere necesarul din importuri și astfel este la mână speculanților, care, profitând de situația din piață, plusează și urcă prețurile și mai mult decât s-ar justifica”, spune dr. ing. Nicu Vasile, președintele Pactului pentru dezvoltare națională. „În 2022, anul în care a început războiul din Ucraina, pe fondul scumpirii accelerate a gazelor naturale în toată lumea, țara noastră a plătit pentru importurile de îngrășăminte circa două miliarde de euro. Dacă va continua conflictul din Orientul Mijlociu o perioadă mai lungă, vom fi nevoiți să plătim și mai mult pe aceste îngrășăminte, în condițiile în care agricultura României are nevoie stringentă de îngrășăminte”, potrivit lui Nicu Vasile.
România în 1986, anul de glorie pentru utilizarea îngrășămintelor chimice, a folosit 1,47 de milioane de tone substanță activă (azot, potasiu, fosfor), iar azotul a reprezentat 780.000 de tone. Astăzi România mai utilizează circa de 300.000 de tone de substanță activă. Asta a dus la diminuarea calității solului ceea ce a avut ca efect diminuarea drastică a producțiilor față de potențial. Sectorul agricol românesc este un sector captiv, fiind total dependent de producătorii externi și la mâna importatorilor când vorbim despre inputuri. Prețurile la aceste produse, inclusiv îngrășăminte chimice, s-au triplat în ultimii 10 ani, în timp ce cerealele au aceleași prețuri ca acum 20 de ani. Asta a dus la decapitalizarea fermierului român, iar consecințele le simțim astăzi toți când ne uităm la coșul zilnic, care este un indicator pentru nivelul de trai al populației. Am avut o creșterea de 258 de ori a costului coșului zilnic în perioada 2000-2023 și creșterea galopantă a prețurilor continuă.
dr. ing. Nicu Vasile, președintele Pactului pentru dezvoltare națională
Agricultorii propun Guvernului un plan de măsuri
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC)) a transmis ieri către Guvernul României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii o adresă în care prezintă impactul creșterii accelerate a prețului motorinei asupra campaniei agricole de primăvară 2026.
„Motorina reprezintă un input esențial pentru activitatea agricolă, fiind utilizată în toate etapele procesului de producție: pregătirea terenului, semănat, aplicarea tratamentelor, irigații, recoltare și transport. Creșterea accelerată a prețului carburantului riscă să agraveze situația economică a fermierilor, într-un context deja marcat de majorarea costurilor cu inputurile, volatilitatea piețelor agricole și impactul repetat al fenomenelor climatice extreme”, arată fermierii. Documentul solicită măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor, printre care:
* majorarea bugetului MADR cel puțin cu rata inflației;
* reducerea sau suspendarea temporară a accizelor la combustibili;
* accelerarea rambursării TVA și a plăților de către Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură;
* plata restanțelor la ajutorul pentru motorină;
* garanții de stat pentru creditele de capital de lucru;
* instituirea unui moratoriu temporar pentru taxe și contribuții până la 31 iulie 2026.
„Totodată, subliniem că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri proactive și decizii strategice pentru protejarea producătorilor autohtoni și a economiilor naționale, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al volatilității piețelor energetice.
În considerarea celor expuse, vă rugăm să dispuneți elaborarea, introducerea pe circuitul de avizare și aprobarea, în regim de urgență, a unui pachet de măsuri care să includă propunerile menționate”, se mai scrie în adresa transmisă reprezentanților Guvernului României.
De asemenea, AAC a solicitat și o întâlnire de urgență la nivel guvernamental pentru discutarea acestor măsuri.
No Comment! Be the first one.