Legea este făcută atât de prost, încât avertizorii de integritate pot exista doar teoretic, dacă își asumă să fie concediați după ce încearcă să sesizeze neregulile din instituțiile în care lucrează. Acesta este și cazul lui Mihai Mihăilă, dat afară de la Primăria Bacău, după ce a sesizat o serie de nereguli în legătură cu documente care ar fi trebuit să se afle în transparență, dar au fost ascunse de primar. A durat 4 ani până când Curtea de Apel Bacău i-a dat câștig de cauză, în recurs, după ce prima instanță l-a considerat vinovat. Nu este doar cazul lui, ci în situații similare sunt mulți dintre avertizorii de integritate, pentru că nu sunt protejați de legea care le dă dreptul să funcționeze. Nu au fost prevăzute sancțiuni pentru șefii instituțiilor, în cazul în care aceștia îi concediază abuziv.
Avertizor de integritate din Primăria Bacău, Mihai Mihăilă semnalase nereguli în legătură cu un raport de audit privind activitatea Direcției de Taxe și Impozite Locale din cadrul instituției în care lucra și a cerut ca documentul să fie făcut public. Curtea de Apel Bacău a decis, recent, obligarea Primăriei Bacău să comunice raportul de audit intern nr. 105057 din 19 ianuarie 2022, comandat de primarul Stanciu Viziteu, cu anonimizarea datelor personale și a informațiilor ce țin de secretul fiscal. De fapt, acesta este detaliul care ajută instituțiile să-și țină documentele la secret, invocând confidențialitatea datelor personale. Decizia Curții de Apel Bacău este definitivă, în recurs, după ce avertizorului i s-a respins acțiunea, în prima instanță.
Mihai Mihăilă a câștigat acest proces cu Primăria Bacău după 4 ani petrecuți în sălile de judecată, iar între timp a fost dat afară din instituție, în mod abuziv. El solicitase publicarea raportului de audit în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Avertizorul era angajat în cadrul Direcției de Taxe și Impozite Locale și a fost concediat după ce a semnalat problemele privind colectarea taxelor și impozitelor ce produceau prejudicii la bugetul local, confirmate ulterior în dosarele DNA.
Avertizorul a explicat, pentru Jurnalul, că primarul municipiului Bacău a ales să țină acest raport ascuns, deși el conține mențiuni privind posibile fapte ilegale din cadrul direcției. A mai existat un caz similar, privind un raport de audit pentru Căminul de bătrâni din Bacău, care a fost ținut ascuns, tot sub pretextul confidențialității.
Conform legislației în vigoare, cetățenii au dreptul la informații esențiale despre modul în care sunt gestionate resursele publice și au datoria de a contribui corect la bugetul local, dar Legea nr. 544/2001 nu se respectă, în foarte multe situații.
Fapte confirmate de anchetele DNA
În cazul raportului pe care l-a cerut Mihăilă, documentul vizează chiar structura responsabilă cu alimentarea bugetului local, iar primarul Lucian Stanciu-Viziteu a refuzat publicarea sau comunicarea acestui document, sub pretextul secretului fiscal. În răspunsul primarului la solicitarea avertizorului de integritate, edilul a specificat că rapoartele de audit interne sunt instrumente de lucru destinate conducerii instituției și nu documente de interes public. Primarul Bacăului s-a prezentat și în fața instanței cu aceste argumente, nu doar în răspunsurile către avertizor sau în Consiliul Local.
De la Direcția de Taxe și Impozite Locale Bacău, procurorii DNA au trimis în judecată mai mulți angajați, inclusiv și un fost director al instituției, iar acuzațiile și prejudiciile au fost confirmate, fie prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, fie în instanță. Problemele semnalate de Mihai Mihăilă în legătură cu Direcția de Taxe și Impozite Locale au fost confirmate recent și de Curtea de Conturi, care a identificat disfuncționalități majore în activitatea de colectare a veniturilor – prin existența unor clădiri nedeclarate sau a unor agenți economici care nu achitau taxele aferente și diferențe de milioane de lei între evidențele fiscale și cele contabile.
Fraudă constatată de procurorii DNA
Anul trecut, DNA a audiat 29 de inculpați, într-un dosar penal privind parcările de trotinete, cu o fraudă de 6,7 milioane de lei. Banii s-au dat pentru 13 parcări de biciclete și trotinete – lucrări care nu existau și nici nu erau eligibile pentru a se putea finanța din bani europeni. Din cadrul Primăriei au fost anchetați 10 funcționari și administratorul public – persoanele care au semnat actele cerute de primarul orașului, deși se știa că astfel se comite o ilegalitate.
Primăria Bacău se poate „lăuda” cu cea mai lungă listă de directori și funcționari condamnați sau trimiși în judecată din administrația locală. Dosarul DNA Bacău vizează o amplă schemă de fraudare a fondurilor europene pentru realizarea parcărilor de biciclete instalate de-a lungul coridoarelor nemotorizate realizate în ultimii ani în municipiului.
Frauda s-a realizat, conform DNA, prin patru proiecte europene finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020: Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru – Aeroport, în valoare de 2,62 de milioane de lei, pentru care echipamentele nu au fost livrate; Traseu pentru biciclete – semicircular Mioriței, în valoare de 1,55 de milioane de lei, din care 1,41 de milioane pentru parcări nefuncționale; (Re)Amenajarea străzii Prieteniei (SMIS 128423), în valoare de 1,16 milioane de lei, din care 1,07 milioane pentru echipamente neconforme și Coridor pentru deplasări nemotorizate Centru – Insula de Agrement (SMIS 128425), în valoare de 1,35 de milioane de lei, din care 1,24 de milioane pentru parcări neinstalate.
În acest caz, procurorii DNA Bacău au constatat că pentru a se obține banii, funcționarii primăriei au folosit documente false care atestau montarea și funcționarea echipamentelor. Ancheta DNA arată că nu au existat vizite ale funcționarilor primăriei pe teren, nici certificate de conformitate, nici marcajele și etichetele corespunzătoare, iar sistemele pentru parcarea trotinetelor nu pot fi utilizate.
Asociație pentru apărarea de abuzurile șefilor
Mihai Mihăilă a înființat Asociaţia „Avertizorilor în interes public”, pentru a se putea lupta, în instanțele de judecată, cu angajatorii care l-au concediat abuziv, dar și pentru a veni în sprijinul altor avertizori care devin victime ale șefilor de instituții.
„De cele mai multe ori, avertizorii de integritate fac niște avertizări fără să își dea seama de un anumit lucru. Sunt angajați care văd niște lucruri ilegale pe care le aduc la cunoștința șefilor ierarhici superiori sau a conducătorului instituției. Din păcate, în marea majoritatea a cazurilor, avertizorii sunt concediați imediat pentru că au «îndrăznit» să vadă faptele ilegale. Alții sunt hărțuiți în mod continuu, cu anii, pentru a fi determinați să părăsească instituțiile. De aceea, grupul avertizorilor de integritate a devenit cea mai vulnerabilă și defavorizată categorie de persoane din România, deoarece, în proporție de 100%, avertizorii sunt hărțuiți imediat după avertizările în interes public cu scopul de a fi eliminați din entitățile unde lucrează, fie pentru favorizarea făptuitorilor, fie pentru răzbunare pentru ajutor dat justiției”, a explicat Mihăilă, pentru Jurnalul.
Prima avertizare în interes public făcută de acesta a constat în înștiințarea primarului municipiului Bacău că în programul informatic de la Direcția de Impozite și Taxe Locale (DITL) se șterg sume de bani – debite datorate bugetului local din taxe și impozite datorate. Avertizorul lucra ca informatician al instituției.
Ștergerea datoriilor, cu certificate de handicap false
DNA a demonstrat că avertizorul avea dreptate: „Dosarul a ajuns la DNA și a fost finalizat cu condamnarea definitivă, la circa 3 ani, cu suspendare, a directorului de la această structură a Primăriei Bacău, ceea ce demonstrează buna credință a avertizării în interes public. Sunt multe adrese, solicitări și scrisori deschise transmise primarului Bacău. Am o adevărată arhivă de documente cu privire la faptul că angajați ai DITL folosesc metode ilegale de scutire a unor impozite și taxe pentru anumiți contribuabili. Cea mai renumită este folosirea de certificate de handicap false – dosar DNA 87/5/P/2023. Rezultatul a fost că primarul Bacăului nu a venit niciodată să îi indic dovezile informatice, chiar dacă i-am cerut acest lucru în scris. În schimb, mi-a interzis accesul – în mod ilegal – la sistemele informatice, ca apoi, aparatul său de specialitate să procedeze la multiple metode de hărțuire morală care s-au finalizat în 2025 cu o concediere printr-un raport de evaluare negativ, fără să existe nicio sarcină, atribuție sau prejudiciu care nu a fost îndeplinită de mine, pe linie de Tehnologia Informației”, mai spune avertizorul.
Securizarea posturilor infractorilor
Culmea, după ce l-a dat afară pe avertizor, primarul i-a păstrat în funcții pe cei despre care ulterior a dovedit instanța că au comis fapte ilegale. „Toți inculpații din dosarul de la DNA, angajați ai primăriei, au fost păstrați și protejați de primarul Bacăului. Deci avertizorii sunt concediați, iar inculpații încă au loc de muncă, ba mai mult, unii dintre ei au fost reangajați, ca persoane contractuale, datorită faptului că în Codul Administrativ e prevăzută suspendarea posturilor doar pentru funcționari publici”, a mai precizat Mihăilă.
Acesta a făcut o propunere legislativă Guvernului României, pentru eliminarea acestei portițe folosite pentru salvarea locurilor de muncă ale celor inculpați și trimiși în judecată de parchete, astfel încât să nu le mai fie „securizate” posturile, chiar și după condamnările penale.
Avertizorul spune că durează circa 4 ani rezolvarea unui singur caz, dacă se ajunge în instanță. În cazul lui, a câștigat procesul în dosarul nr 2482/110/2024 – finalizat la Curtea de Apel Bacău, marți.
„Raportul de audit de la DITL Bacău a fost finalizat în ianuarie 2022. L-am cerut intern, deoarece conținea informații cu privire la fapte ilegale – rapoarte de evaluare a clădirilor nerezidențiale și mai ales amenzi plătite la jumătate din sumă, în mod ilegal, peste termenul de 15 zile de la comunicare etc. Am fost refuzat și chiar mi s-au trasat sarcini din acest raport de audit, dar fără să mi se arate. Aceste episoade chiar fac parte dintr-un proces de hărțuire morală, deschis de mine la Tribunalul Bacău. Apoi am făcut, conform legii, o plângere prealabilă și am deschis un proces pe «obligația de a face», la Judecătoria Bacău. Dosarul acesta și acum se plimbă între instanțe”, mai spune avertizorul.
Acesta mai spune că un avertizor este concediat foarte ușor, iar instanțele de judecată ignoră Directiva Europeană de protecție a avertizorilor și nu aplică nici Legea 361/2022 pe același subiect. „Suspendarea represaliilor luate împotriva avertizorilor este o necesitate și o obligație legală. Doar așa, avertizorii vor avea șanse reale de a lupta cu puternice instituții publice care sunt în avantaj într-o bătălie juridică ce necesită și resurse financiare. Evident că o să continuăm demersurile noastre și în Parlamentul European, acolo unde deja știm că avem un suport real”, a explicat Mihai Mihăilă.
No Comment! Be the first one.