Inflația a ajuns la 10,9% în luna mai, prețul energiei electrice a crescut cu peste 55% în ultimul an, salariul mediu net a înregistrat o scădere în aprilie, iar pensia medie a coborât în primul trimestru al anului. Toți acești indicatori reflectă o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare a populației. Analiștii consultați de „Adevărul” avertizează că românii vor resimți tot mai intens efectele valului de scumpiri, în timp ce posibilitățile statului de a interveni sunt limitate de constrângerile bugetare și de contextul politic actual.
Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică confirmă accentuarea presiunilor asupra veniturilor populației. Rata anuală a inflației a urcat la 10,9%, menținând România pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. În același timp, salariul mediu net a fost cu 1,6% mai mic în aprilie comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie lunară a scăzut cu 0,8% în primul trimestru din 2026 față de ultimul trimestru al anului trecut.
Economiștii Radu Nechita și Adrian Negrescu avertizează că efectele se văd deja în consum și că următoarele luni vor fi decisive pentru economia românească.
Radu Nechita: „Ne vom descurca mai greu deoarece marja de manevră a guvernului viitor este mai redusă”
Întrebat cum estimează că se vor descurca românii în perioada imediat următoare, profesorul de economie Radu Nechita afirmă că perspectivele depind în mare măsură de direcția pe care o va urma viitorul guvern.
„Ne vom descurca mai greu deoarece marja de manevră a guvernului viitor, oricare ar fi el, este mai redusă decât declară și par să și creadă cei mai mulți politicieni și alegători.
Fie avem un guvern care continuă reformele cu aspectele mai puțin populare, adică prin reduceri de cheltuieli publice, inklusive a numărului de angajați în sectorul public (adică ceea ce declara că intenționează guvernul dat jos recent), fie vom avea un guvern care va mima reformele sau chiar va veni cu aceleași politici de risipă a banului public care ne-au adus în această situație”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.
Cele două scenarii posibile pentru economia românească
Potrivit acestuia, în primul caz, va fi „o traversare a deșertului, dar cu țintă, cu speranța de a avea o creștere economică sănătoasă într-un orizon de timp de un an sau doi, o valorificare a sacrificiilor deja făcute (și care, este adevărat, au fost foarte inegal suportate) prin transformarea lor în credibilitate și într-un aflux de resurse din străinătate care să ridice capacitățile noastre productive”.
În al doilea caz, punctează profesorul de economie, „ar fi întoarcerea din drum, alergatul după mirajul banilor gratis, a consumului pe datorie”.
„Consecința ar fi o prăbușire a credibilității, o secare a surselor de capital și granturi din afară. Problemele structurale ale statului român – incapacitatea lui de a-și finanța propriile cheltuieli supradimensionate – nu vor dispărea ci vor fi amplificate de secarea fondurilor prin continuarea procedurii de deficit excesiv (care este operațională, adică România are de trecut niște evaluări chiar în acest an), cu tot riscul de blocare a accesului la fonduri europene, de eventuala retrogradare a ratingului de țară la nivelul „ne-recomandat investițiilor” și de evitarea României de către investitorii privați. În acest caz, iluzia s-ar lovi de realitate, iar costurile pentru populația fără cutii de pantofi pline cu euro ar fi greu de suportat. Mai rău, viitorul ar fi și el afectat negativ deoarece măsurile impuse din exterior în urgență nu vor ține cont de capacitatea economiei românești de a genera creștere economică viitoare, vor ține cont doar de capacitatea de a rambursa creditele luate în regim de urgență”, a adăugat Nechita.
Soluția propusă: „Cura de slăbire a statului trebuie să înceapă”
Întrebat dacă statul ar putea face ceva pentru a îmbunătăți nivelul de trai, Radu Nechita susține că soluțiile există, însă presupun asumarea unor măsuri dificile și renunțarea la politicile care au alimentat dezechilibrele actuale.
„Statul înseamnă politicieni. Da, ar putea din punct de vedere economic, maar politicienii au viziune pe termen scurt și trebuie să satisfacă niște alegători cu o educație economică precară, victime voluntare ale unor iluzii pe care politicienii le întrețin și amplifică în loc să le combată.
Orice soluție presupune acceptarea realității (situația este foarte gravă), înțelegerea cauzelor (am ajuns aici pentru că statul a cheltuit prea mult și a ciomăgit fiscal întreprinzătorii și angajații din sectorul privat) și a alternativelor pe care le-am prezentat mai sus.
Puterea de cumpărare depinde de puterea de producere a bunurilor și serviciilor cumpărate, nu de puterea de a produce bani și iluzii. Ciomăgeala fiscală a sectorului privat trebuie să înceteze și cura de slăbire a statului trebuie să înceapă”, a explicat Nechita.
Adrian Negrescu: „Românii vor concura la o ediție pur originală a Jocurilor Foamei”
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că statisticile publicate de INS confirmă ceea ce populația resimte deja în viața de zi cu zi.
„Datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă o realitate pe care românii o simt deja la fiecare cumpărătură: inflația rămâne, mai degrabă decât o problemă punctuală, cea mai gravă afecțiune cronică a economiei naționale. Rata anuală a ajuns la aproape 11% — mai exact 10,9% — și plasează din nou România pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor, la o distanță considerabilă de orice altă țară membră.
Cifra de 10,9% nu este doar un indicator statistic. Este o presiune directă pe puterea de cumpărare a milioane de români și, în același timp, o dilemă tot mai dificilă pentru Banca Națională, care trebuie să găsească echilibrul fragil dintre controlul prețurilor și riscul de a frâna o economie deja șovăielnică.
Una dintre cele mai relevante schimbări din structura inflației este deplasarea centrului de greutate. Nucleul dur al creșterilor de prețuri nu mai este în zona alimentelor de bază, ci în sectorul nealimentar și, mai ales, în servicii. Utilitățile, transporturile, serviciile medicale și sectorul HoReCa înregistrează cele mai accentuate avansuri procentuale, alimentate de creșterile salariale din piață și de costurile logistice care rămân ridicate”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Rezistența prețurilor de la raft și produsele specifice anilor ’90
Potrivit acestuia, mărfurile nealimentare au beneficiat de o corecție generată de cotațiile internaționale la combustibili și energie, dar prețurile de pe rafturi arată o rezistență clară la scădere: comercianții nu transferă rapid spre consumatori reducerile de costuri din amonte. „Segmentul alimentar oferă, la rândul lui, o ușoară temperare a ritmului lunar de creștere, însă nivelul agregat anual rămâne o povară greu de suportat pentru consumatorul cu venituri medii sau mici”, spune Negrescu.
În fața acestei realități economice, adaugă analistul, „românilor nu le rămâne altceva decât să concureze la această ediție pur originală, românească, a „Jocurilor Foamei’.
„Oamenii simpli, mai ales cei cu salarii mici, vor alerga tot mai puternic după promoții, după reducerile de prețuri. O întrecere națională în care „premiile” au ajuns să fie produsele specifice anilor 90 – cartofii, orezul, margarina și parizerul, cele mai ieftine produse din magazine.
Din această curbă de austeritate, din acest Joc al Foamei, nu vom ieși foarte ușor. Va fi nevoie de măsuri îndrăznețe ale noului guvern de a încerca să tempereze scumpirile. Variantele sunt multiple – de la scăderea TVA la produsele alimentare de bază și serviciile esențiale (facturi la utilități), la un control puternic al formării prețurilor la energie și gaze de către companiile de stat. Altfel spus, firmele statului să încerce să producă mai ieftin pentru că de acolo pleacă toată această problemă inflaționistă”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.
Perspective și prognoze economice dificile până la finalul anului
Întrebat cum vede evoluția economiei până la finalul anului, Radu Nechita spune că actualul nivel de incertitudine politică face dificil orice scenariu credibil.
„Nivelul de incertitudine din viața noastră politică mă împiedică să fac vreun pronostic argumentat. Deși caut motive de optimism, îmi este greu să găsesc vreunul, cel puțin judecând după ce se întâmplă în ultimele luni și ținând cont de declarațiile celor care ar putea influența deciziile politice viitoare. Când nobilii francezi alungați de revoluție s-au reîntors în țară după înfrângerea lui Napoleon, s-au comportat într-un mod descris de expresia „n-au învățat nimic și n-au uitat nimic”. Cred că observația este valabilă și despre clasa noastră politică”, a declarat profesorul de economie pentru „Adevărul”.
Tabloul cifrelor oficiale publicate de INS: Impactul direct asupra coșului de consum
În luna mai 2026, România a înregistrat o inflație anuală de 10,9%, potrivit datelor oficiale, un nivel care confirmă persistența unui context de scumpiri generalizate și presiune directă asupra veniturilor populației. În termeni simpli, ritmul de creștere al prețurilor rămâne de două cifre, ceea ce înseamnă că veniturile crescute nominal sunt erodate rapid în termeni reali.
Impactul inflației este vizibil în mod direct în structura coșului de consum:
-
Energia electrică s-a scumpit cu peste 55% într-un singur an, după eliminarea schemelor de sprijin, ceea ce a generat un efect în lanț asupra tuturor categoriilor de produse și servicii.
-
Benzina a urcat cu 30,55%.
-
Motorina a crescut cu 36,85%, ceea ce amplifică presiunea asupra costurilor de transport și, implicit, asupra prețurilor finale din economie.
Raportul dintre salarii, pensii și pierderea puterii de cumpărare
În acest context, veniturile populației nu reușesc să țină pasul cu dinamica prețurilor. Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în aprilie 2026 de 9.740 lei, în timp ce salariul mediu net s-a situat la 5.843 lei. Față de luna martie 2026, salariul net a scăzut cu 95 de lei, respectiv 1,6%, ceea ce indică o corecție lunară negativă într-un moment în care inflația rămâne ridicată. În termeni reali, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% față de luna precedentă și la 93,5% față de aprilie 2025, ceea ce confirmă pierderea puterii de cumpărare.
Pe segmentul pensiilor, presiunea este similară. În trimestrul I 2026, pensia medie lunară a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul IV 2025, când nivelul era de 2.957 lei. Numărul mediu de pensionari s-a situat la 4,92 milioane de persoane, ușor în scădere față de trimestrul anterior. Mai important, indicele pensiei reale a coborât la 97,3%, ceea ce arată că puterea de cumpărare a pensiilor s-a redus chiar și în condițiile unor ajustări nominale.
Privită în ansamblu, evoluția arată un dezechilibru clar între prețuri și venituri. Salariul mediu net de 5.843 lei și pensia medie de 2.934 lei sunt erodate de o inflație de 10,9%, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, populația poate cumpăra mai puțin cu aceleași venituri sau chiar cu venituri ușor mai mari nominal. Scăderea de 95 de lei a salariului mediu net într-o singură lună, combinată cu inflația ridicată și cu creșteri masive la energie și combustibili, amplifică această presiune.
În practică, acest tablou macroeconomic se traduce prin reducerea consumului, ajustarea bugetelor gospodăriilor și o presiune tot mai mare asupra categoriilor cu venituri fixe, în special pensionarii și angajații din sectoarele cu salarii stabile. În lipsa unei temperări a inflației sau a unei creșteri mai rapide a veniturilor reale, diferența dintre prețuri și puterea de cumpărare continuă să se adâncească.
No Comment! Be the first one.