O echipă de experți militari ucraineni se află zilele acestea în România, la invitația Ministerului Apărării Naționale, pentru discuții tehnice legate de incidentele cu drone și de capacitățile de luptă anti-dronă, au declarat surse de la Cotroceni.
Potrivit surselor citate, partea română încearcă să lămurească, împreună cu specialiștii ucraineni, „toate aspectele” legate de dronele care au ajuns în ultima perioadă pe teritoriul României sau în apropierea acestuia, precum și modul în care pot fi îmbunătățite procedurile de detectare, monitorizare, neutralizare și reacție rapidă.
Aceleași surse susțin că România nu se așteaptă, în acest moment, să primească un ajutor concret și substanțial din partea altor aliați pe zona de capabilități anti-dronă. Cel mai probabil, Italia, Spania și Portugalia ar urma să concretizeze unele oferte de sprijin, însă evaluarea de la București este că România va trebui să își întărească, în primul rând, o capacitate națională de apărare anti-dronă.
Discuțiile vin după incidentele de la Galați și Constanța
Prezența experților ucraineni în România are loc după două incidente majore care au readus în prim-plan vulnerabilitățile României în fața dronelor folosite în războiul din Ucraina.
Primul a avut loc la Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe. MApN a transmis atunci că Federația Rusă reluase atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar o dronă a fost urmărită de radarele românești până în zona de sud a municipiului Galați, unde a căzut pe bloc, provocând un incendiu. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintelor pe durata alertei.
Incidentul de la Galați a fost unul dintre cele mai grave de la începutul războiului din Ucraina, pentru că drona a lovit direct o clădire civilă din România. Autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru județele Tulcea, Galați și Brăila, iar zona afectată a fost securizată de echipe ale MAI, MApN, SRI și Poliției.
Drona maritimă din Portul Constanța a ridicat o problemă diferită
Al doilea incident major a avut loc în Portul Constanța, unde o dronă maritimă s-a autodetonat în dana 78. Potrivit informațiilor prezentate public la acel moment, autoritățile ucrainene au transmis României că au pierdut controlul asupra a patru drone, iar una dintre acestea a ajuns în portul Constanța. MApN anunțase că drona era „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța s-a sesizat din oficiu.
Drona maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța după ce zona fusese securizată și izolată de autoritățile române. Potrivit Guvernului, partea ucraineană a confirmat că pierduse controlul asupra operațiunii a patru drone, iar celelalte trei s-au autodetonat în afara portului sau în larg. Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că pierderea controlului ar fi fost provocată de acțiuni de război electronic ale Rusiei.
Spre deosebire de cazul Galați, unde problema a fost o dronă aeriană intrată în spațiul românesc, incidentul de la Constanța a dezvăluit vulnerabilitatea infrastructurii portuare și a litoralului în fața dronelor maritime, o categorie de amenințare tot mai frecventă în războiul din Marea Neagră.
România, între sprijin aliat și capacitate proprie
Potrivit surselor de la Cotroceni, concluzia preliminară a autorităților este că România trebuie să își dezvolte rapid propriile capabilități anti-dronă, fără să se bazeze exclusiv pe sprijinul aliaților. Ajutorul extern ar putea acoperi punctual anumite nevoi, însă nu ar rezolva problema de fond, care este crearea unei capacități naționale integrate de detectare, urmărire și neutralizare a dronelor.
Sursele citate spun că Italia, Spania și Portugalia ar putea concretiza unele oferte de sprijin, dar Bucureștiul nu se așteaptă ca aliații să trimită rapid sisteme anti-dronă semnificative sau să acopere pe termen lung nevoile României în această zonă.
În acest context, discuțiile cu experții militari ucraineni sunt considerate importante pentru că Ucraina are experiență directă, acumulată în condiții de război, în utilizarea dronelor, contracararea acestora și adaptarea rapidă la tacticile rusești. Experiența Kievului ar putea ajuta România să își calibreze mai bine procedurile și investițiile, mai ales în zonele expuse: frontiera dunăreană, Delta Dunării, Galați, Tulcea, Constanța și infrastructura strategică de la Marea Neagră.
No Comment! Be the first one.