Într-o analiză amplă, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că energia și transportul maritim al petrolului au devenit arme economice la fel de importante precum rachetele și tancurile folosite pe front.
România, între rutele petroliere și riscurile de securitate
Potrivit expertului, orice navă suspectată că participă la transportul petrolului care alimentează economia de război a Rusiei poate deveni o țintă. În acest context, proximitatea Portului Constanța, a terminalelor petroliere și a rutelor maritime din Marea Neagră amplifică riscurile pentru România.
Chisăliță atrage atenția că transferurile de petrol de la navă la navă, realizate în apropierea apelor teritoriale românești, precum și eventualele operațiuni comerciale opace, pot transforma zona într-un obiectiv de interes pentru atacurile ucrainene.
„Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța este investigarea produselor petroliere rusești care ajung mascat în România și a transferurilor de petrol realizate în apropierea apelor teritoriale românești”, subliniază specialistul.
Ce s-ar întâmpla dacă infrastructura petrolieră din Constanța ar fi lovită
Analiza arată că un eventual atac asupra infrastructurii petroliere din Constanța nu ar genera o criză imediată de combustibil, însă efectele economice ar fi semnificative.
Conform estimărilor prezentate, o avarie majoră la terminalele petroliere ar putea reduce temporar cu 30-50% capacitatea de import maritim a României și ar putea duce la o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 5-15%.
Într-un asemenea scenariu, România ar fi nevoită să își reorganizeze importurile și să utilizeze stocurile strategice de combustibil.
Conducta prin care trece 80% din petrolul Kazahstanului
O mare parte din petrolul care ajunge în Europa provine din Kazahstan și este transportat prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), o conductă strategică ce leagă zăcămintele petroliere kazahe de terminalul maritim rusesc Novorossiysk, la Marea Neagră.
Aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului sunt transportate prin această infrastructură, ceea ce face ca orice perturbare a activității sale să aibă efecte directe asupra pieței europene.
În ultimele luni, atacurile cu drone asupra infrastructurii din zona Novorossiysk au afectat instalații de încărcare offshore și au redus temporar capacitatea de export.
Atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au redus exporturile
Datele analizate de Dumitru Chisăliță arată că, în perioada de vârf a atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești, aproximativ 40% din capacitatea de export a Rusiei a fost temporar scoasă din funcțiune, echivalentul a circa două milioane de barili pe zi.
Porturile baltice Primorsk și Ust-Luga, esențiale pentru exporturile maritime rusești, au fost afectate în repetate rânduri. După atacurile din martie 2026, exporturile de petrol și produse petroliere din aceste porturi au scăzut temporar cu aproximativ 80% într-o singură săptămână.
Suspiciuni privind „amestecarea” petrolului și „spălarea” originii acestuia
Un alt aspect analizat este posibilitatea amestecării petrolului provenit din surse diferite în conducte, terminale sau rezervoare.
Deși această practică este normală din punct de vedere tehnic, în contextul sancțiunilor occidentale există suspiciuni că astfel ar putea fi estompată originea petrolului rusesc.
În paralel, Rusia și-a redirecționat exporturile către state precum China, India și Turcia. O parte din acest petrol este rafinat și ulterior exportat sub formă de motorină sau combustibil pentru aviație către alte piețe, inclusiv Europa.
Pentru a limita astfel de situații, Uniunea Europeană a introdus în 2026 restricții privind importul produselor rafinate obținute din țiței rusesc în țări terțe.
Constanța, punct strategic pentru aprovizionarea României
România rămâne unul dintre cele mai importante huburi petroliere din sud-estul Europei. Rafinăria Petromidia, cea mai mare din țară, procesează în principal țiței importat prin Portul Constanța, provenit în special din Kazahstan și Orientul Mijlociu.
Alături de Petrobrazi, Petrotel-Lukoil și Vega, aceasta reprezintă o componentă esențială a securității energetice naționale.
În concluzie, Dumitru Chisăliță consideră că războiul din Ucraina a schimbat profund fluxurile globale de petrol, iar România trebuie să trateze cu maximă atenție riscurile asociate transportului maritim, sancțiunilor și securității infrastructurii energetice din zona Mării Negre.
„Conductele, terminalele și rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia continuă să fie una dintre principalele monede geopolitice”, concluzionează expertul.
No Comment! Be the first one.