România se confruntă cu vulnerabilități economice importante, de la deficitele gemene și dependența de finanțarea externă până la expunerea ridicată la datoria în valută. Cu toate acestea, cursul leului a rămas, inclusiv în anii marcați de crize succesive, unul dintre punctele de stabilitate ale economiei. Situația este însă doar o „fereastră temporară” și nu o garanție pentru viitor, avertizează prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.
Într-o amplă analiză de opinie publicată în Forbes România, prim-viceguvernatorul BNR discută despre ceea ce literatura economică numește „divine coincidence” – „coincidența divină” – și aplică această perspectivă situației României, o economie mică, deschisă și expusă unor vulnerabilități financiare.
Dincolo de conceptele economice, concluzia pentru România este una importantă: stabilitatea cursului de schimb nu vine de la sine, mai ales într-o economie care acumulează dezechilibre.
Leonardo Badea: România are vulnerabilități asociate deficitelor gemene
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția asupra deficitului de cont curent și deficitului bugetar, ambele aflate la niveluri mai ridicate decât în alte economii din regiune.
În perioade de volatilitate pe piețele financiare internaționale sau în cazul unor ieșiri de capital, aceste dezechilibre pot deveni mai greu de gestionat.
„În prezent, economia României se confruntă cu o serie de vulnerabilități asociate persistenței deficitelor gemene, deficitul de cont curent și deficitul bugetar, ambele situându-se la niveluri mai ridicate comparativ cu cele înregistrate de alte economii din regiune”, arată Leonardo Badea în analiza publicată de Forbes România.
Oficialul BNR avertizează că dezechilibrele „pot deveni mai dificil de gestionat în contextul unor episoade de volatilitate financiară internațională sau al unor eventuale ieșiri de capital”.
Problema este cu atât mai sensibilă cu cât, în economiile emergente, o depreciere abruptă a monedei poate produce efecte în lanț: presiuni financiare, deteriorarea bilanțurilor companiilor și restrângerea activității economice. Analiza semnată de Badea explică tocmai interdependența dintre curs, vulnerabilitățile financiare și dezechilibrele externe.
Aproximativ jumătate din datoria publică este în valută
Unul dintre punctele sensibile evidențiate de prim-viceguvernatorul BNR este structura datoriei publice.
Potrivit analizei sale, aproximativ jumătate din datoria publică a României este denominată în monedă străină. Asta înseamnă o expunere semnificativă la riscul valutar.
Nici situația companiilor nefinanciare nu este ignorată.
Diferențele de dobândă au încurajat, în ultimii ani, orientarea către finanțarea în valută, iar între decembrie 2022 și decembrie 2025 datoria externă a companiilor nefinanciare a crescut cu aproximativ 17%.
Mai mult, la finalul anului 2025, aproximativ 54% din datoria externă a acestor companii avea scadență pe termen scurt.
Este un detaliu important într-un context de incertitudine: cu cât o parte mai mare a datoriei trebuie refinanțată rapid, cu atât economia poate deveni mai sensibilă la schimbarea condițiilor de finanțare.
România are cel mai ridicat nivel al creditării în valută din regiune
Leonardo Badea mai atrage atenția asupra unui alt indicator: creditarea în monedă străină.
România continuă să aibă cel mai ridicat nivel al creditării în valută dintre economiile analizate în regiune, creditele în monedă străină reprezentând aproximativ 30% din portofoliul total de credite.
Într-o economie cu o asemenea expunere, evoluția cursului de schimb nu este doar o cifră urmărită zilnic de românii care schimbă lei în euro.
O depreciere puternică poate avea efecte asupra costurilor de finanțare, bilanțurilor companiilor și, în final, asupra economiei reale.
Tocmai de aceea, Badea plasează cursul de schimb în centrul unui sistem complex de legături dintre inflație, dobânzi, investiții, fluxurile de capital și percepția de risc.
Cum a rămas leul stabil după criza financiară și în anii de după 2020
În ciuda vulnerabilităților, evoluția leului a avut o particularitate importantă.
După criza financiară din 2008-2009, cursul nominal al leului față de euro a urmat o tendință de depreciere. Fluctuațiile au fost însă, în general, mai reduse decât cele înregistrate de monedele altor economii din Europa Centrală și de Est.
Diferența devine și mai vizibilă în perioada de după 2020.
România a traversat pandemia, șocul energetic, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și episoade succesive de volatilitate economică. În același timp, țara a avut dezechilibre gemene mai pronunțate decât alte state din regiune.
Cu toate acestea, cursul a avut o volatilitate relativ redusă.
„Pe parcursul acestei perioade dominate de crize succesive, cursul de schimb a rămas un punct de sprijin și a contribuit la reducerea volatilității de ansamblu a cadrului macro-financiar”, afirmă Leonardo Badea.
În opinia prim-viceguvernatorului BNR, această stabilitate reprezintă „un avantaj” pentru etapele următoare ale procesului de convergență economică.
Analiza arată că stabilitatea cursului, a dobânzilor, a prețurilor și a primelor de risc nu apare automat și nici nu poate fi presupus că toate aceste elemente vor evolua sincronizat. Atunci când coexistă, rezultatul este legat într-o proporție semnificativă de coerența politicilor economice și de contextul extern favorabil.
De ce băncile centrale se tem de fluctuațiile puternice ale cursului
Leonardo Badea explică și fenomenul cunoscut în literatura economică drept „fear of floating” – teama de flotare.
Multe bănci centrale declară oficial un regim de curs flotant, dar intervin atunci când este necesar pentru limitarea volatilității excesive.
Explicația ține inclusiv de memoria crizelor valutare.
Deprecierile masive ale monedelor naționale din economiile emergente au produs, de-a lungul timpului, efecte economice și sociale puternice. În România, un astfel de moment a fost criza financiară din 2008-2009, după care leul a cunoscut o depreciere semnificativă.
Cursul de schimb este influențat simultan de balanța de plăți, investițiile străine, condițiile financiare internaționale, inflație, dobânzi, productivitate, șomaj și dinamica cererii. Din acest motiv, el devine un punct de intersecție între economia reală și piețele financiare, explică prim-viceguvernatorul BNR.
„Coincidența divină” despre care vorbește prim-viceguvernatorul BNR
Conceptul de „divine coincidence” a fost formulat de economiștii Olivier Blanchard și Jordi Galí în 2007.
Simplificat, el descrie situația aproape ideală în care o decizie de politică monetară poate ajuta simultan la stabilizarea inflației și la apropierea economiei de potențialul său.
Problema apare atunci când inflația este alimentată nu de cerere, ci de șocuri de ofertă și de costuri, cum a fost creșterea bruscă a prețurilor energiei.
Într-un asemenea scenariu, o bancă centrală trebuie să pună în balanță lupta împotriva inflației și riscul de a frâna prea puternic economia.
Badea arată că, în actualul context internațional, băncile centrale nu au răspuns mecanic la inflația provocată de șocurile energetice tocmai pentru a evita efecte excesive asupra economiei reale.
În cazul economiilor mici și deschise, precum România, ecuația devine și mai complicată deoarece trebuie luată în calcul și evoluția cursului de schimb.
Avertismentul lui Leonardo Badea: Fereastra nu este o garanție pentru viitor
Concluzia analizei este formulată prudent, dar transmite un avertisment clar.
Stabilitatea de care România a beneficiat în privința cursului și a condițiilor monetare, mai ales după 2020, nu trebuie considerată permanentă.
„Această situație denumită metaforic și sugestiv «divine coincidence», oricât de binevenită, nu este o garanție continuă, ci doar o fereastră temporară pe care decidenții de politică economică trebuie să știe să o folosească înțelept”, concluzionează Leonardo Badea în articolul de opinie publicat de Forbes România.
Cu alte cuvinte, stabilitatea leului din ultimii ani nu elimină vulnerabilitățile economiei românești. Deficitele, expunerea datoriei la valută, dependența de finanțare externă și structura creditării rămân factori de risc.
Mesajul prim-viceguvernatorului BNR este că perioada de relativă stabilitate poate reprezenta un avantaj pentru România. Dar numai dacă timpul câștigat este folosit pentru consolidarea economiei.
No Comment! Be the first one.