Sancţiunile care au fost aplicate băncilor vizează încălcarea flagrantă a regulilor de concurenţă, atât naţionale, cât şi europene, printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, precizează reprezentanţii Consiliului Concurenţei, într-un răspuns la o solicitare AGERPRES.
“Consiliul Concurenţei reaminteşte că decizia adoptată în cazul băncilor participante la stabilirea ROBOR este rezultatul unei investigaţii desfăşurate potrivit legii, pe baza probelor administrate în cauză şi cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. Autoritatea de concurenţă consideră important ca discuţiile publice pe această temă să se desfăşoare cu responsabilitate şi rigoare, fără a crea confuzie şi a ignora obligaţia legală a participanţilor la procedura de stabilire a indicelui de referinţă ROBOR de a acţiona independent, fără coordonare cu ceilalţi concurenţi. Investigaţia a vizat comportamentul concret al participanţilor în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR, analizat din perspectiva legislaţiei de concurenţă. Sancţiunile au fost aplicate pentru încălcarea flagrantă a regulilor de concurenţă, atât naţionale, cât şi europene, printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Acesta reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurenţă constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani”, au explicat reprezentanţii autorităţii de concurenţă.
Aceştia au subliniat că sancţiunile sunt calculate în funcţie de cifra de afaceri a entităţilor vizate şi ţin cont de solvabilitatea acestora.
Potrivit sursei citate, confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările “sectoriale, naţionale şi europene. Încălcarea acestor reguli permite coordonarea cotaţiilor pentru obţinerea unui nivel mai ridicat al ROBOR la maturităţile (3 luni, 6 luni) care influenţează nivelul dobânzilor creditelor, generând astfel venituri suplimentare, fără riscurile normale asociate unor tranzacţii comerciale.
“Faptul că o piaţă este reglementată nu exclude aplicarea regulilor de concurenţă. Dimpotrivă, în orice sector cu impact major asupra economiei şi consumatorilor, respectarea acestor reguli este esenţială pentru menţinerea încrederii în funcţionarea corectă a pieţelor. Participarea la un mecanism reglementat presupune respectarea cadrului stabilit de reglementator, dar şi respectarea normelor de concurenţă, care interzic schimburile de informaţii sensibile între concurenţi. Consiliul Concurenţei sprijină sectorul bancar în rolul său esenţial în finanţarea economiei, în susţinerea companiilor şi în asigurarea stabilităţii financiare. Aplicarea legislaţiei de concurenţă nu reprezintă o acţiune împotriva sistemului bancar, ci o garanţie că pieţele funcţionează în mod corect, transparent şi în interesul economiei reale. Aceasta este abordarea constantă la nivel european în cazurile privind pieţele financiare: instituţiile financiare au un rol esenţial, dar trebuie să respecte regulile de concurenţă la fel ca orice altă companie”, au subliniat transmis reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
Băncile pot contesta decizia în instanță
Totodată, autoritatea de concurenţă precizează că fiecare caz este analizat în funcţie de perioada vizată, cadrul legal aplicabil în acea perioadă şi probele existente, iar concluziile vor diferi când analiza se bazează pe fapte, probe şi circumstanţe diferite.
“Decizia adoptată va fi comunicată părţilor potrivit legii şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Eventualele responsabilităţi individuale vor fi analizate de instituţiile competente, potrivit atribuţiilor prevăzute de lege. Prin decizie, Consiliul Concurenţei impune măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurenţiale constatate, astfel încât regulile de concurenţă să fie respectate de către băncile participante în perioada procedurii de fixing. Obiectivul autorităţii este ca mecanismele cu impact major asupra economiei şi consumatorilor să funcţioneze pe baza unor reguli clare, aplicate în mod independent de fiecare participant la piaţă. Prejudiciile suferite de clienţi pot fi solicitate şi analizate pe calea acţiunilor civile, în faţa instanţelor competente, potrivit legii. Autoritatea de concurenţă nu stabileşte, prin decizia de sancţionare, cuantumul despăgubirilor datorate unor persoane sau companii, dar constatarea unei încălcări a regulilor de concurenţă poate fi valorificată în cadrul procedurilor judiciare civile, în condiţiile prevăzute de legislaţia aplicabilă”, se mai arată în răspunsul autorităţii de concurenţă.
Acesta mai menţionează că Consiliul Concurenţei “nu va comenta public elemente confidenţiale din dosar şi nu va substitui dezbaterea juridică din faţa instanţelor printr-o polemică publică” şi că, în acelaşi timp, autoritatea are obligaţia de a informa publicul cu privire la deciziile adoptate, în limitele prevăzute de lege şi cu protejarea informaţiilor confidenţiale.
ARB: „Băncile nu sunt vinovate”
Precizările vin în urma anunţului Asociaţiei Română a Băncilor (ARB) că respinge acuzaţiile Consiliului Concurenţei în dosarul privind stabilirea indicelui ROBOR şi că solicită public instituţiei să ofere explicaţii concrete privind stabilirea vinovăţiei.
“ARB respinge ferm acuzaţiile Consiliului Concurenţei. Clienţii băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigaţi prin inducerea de speranţe false. Asistăm din nou sideraţi la o decizie abuzivă şi injustă care îndepărtează investitorii. Băncile nu sunt vinovate şi vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată şi injustă a Consiliului Concurenţei care afectează pe nedrept reputaţia industriei bancare. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenţei să ofere explicaţii concrete privind stabilirea vinovăţiei fără dovezi şi comunicarea publică care provoacă confuzie şi aşteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate. În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare şi de conduită concurenţială ce au fost încălcate, cu precizarea şi a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieţei. Banca Naţională a României are rol de organizator, de reglementator şi supraveghetor privind modul de funcţionare a pieţei monetare, conform Normei 4/1995 privind funcţionarea pieţei monetare interbancare. În condiţiile în care Banca Naţională a României are la dispoziţie Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă, considerăm că este necesară menţionarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate”, se arăta într-un comunicat al ARB din 11 iunie.
ARB mai preciza că simplificările excesive, concluziile forţate şi comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepţia asupra funcţionării pieţei bancare şi reputaţiei.
“Clienţii băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigaţi să declanşeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi instanţa nu s-a pronunţat printr-o hotărâre definitivă. De altfel, nu este pentru prima dată în ultimii ani când sectorul bancar este supus acuzelor puternic mediatizate ale unei autorităţi. Într-un alt caz cu impact public ridicat, legat de modul de calcul al ratelor bancare, mai multe măsuri şi sancţiuni aplicate instituţiilor bancare de ANPC au fost contestate şi infirmate ulterior de instanţele de judecată. Reputaţia sectorului bancar românesc în ansamblu a fost încă o dată afectată. Sectorul bancar din România funcţionează într-un cadru strict reglementat, supravegheat şi conformat. Considerăm că orice poziţie a autorităţilor trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru şi responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm faţă de principiile concurenţei loiale, corectitudinii, transparenţei şi respectării reglementărilor în vigoare. Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societăţii româneşti, având un rol critic în susţinerea creşterii gradului de bunăstare al populaţiei, dezvoltarea mediului de afaceri şi buna funcţionare a statului român”, se mai spunea în comunicat.
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA. Urmează Banca Comercială Română SA, cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA, cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA, cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA, cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA, cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA, cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA, cu o amendă de 45,86 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cu o amendă de 28,1 milioane lei.
No Comment! Be the first one.