Motivarea instanței de judecată în cazul Gheorghiță Vlad vs. DNA Militar dezvăluie detalii surprinzătoare din dosarul șefului Statului Major al Apărării și răfuiala sa cu procurorii DNA.
Măsuri contestate în instanță: șeful Armatei invocă lipsa motivării și disproporția intervenției
În plângerea înregistrată la Curtea Apel Bucureşti – Secția I Penală la data de 03.06.2026, sub nr. 3406/2/2026 (1994/2026), generalul Gheorghiță Vlad, șef al Armatei Române, a solicitat constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei ordonanţei DNA din date 02.06.2026 şi a modalității de punere în executare a acesteia din aceeaşi dată. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei (SMA) a solicitat restituirea de îndată a terminalelor mobile ridicate şi excluderea tuturor probelor obținute ca urmare a punerii în executare a acestei măsuri, informează Mediafax.
În documentele prezentate în instanță, Gheorghiță Vlad a cerut să fie avut în vedere faptul că procurorii DNA militar, prin emiterea unei ordonanțe de ridicare silită a telefoanelor şi, ulterior, a ordonanței de percheziție corporală, nu au prezentat sub nicio formă motivul pentru care este necesară o astfel de măsură sau împrejurările care ar justifica ingerința adusă prin ridicarea silită a terminalelor mobile, fiind o măsură disproporționată şi vătămătoare.
Șeful SMA, Gheorghiță Vlad a considerat că procurorii trebuiau să justifice măsurile și a susținut „că actele contestate nu cuprind, în esență, două elemente indispensabile, respectiv descrierea faptei care face obiectul urmăririi penale, nefiind explicat în concret ce conduită este cercetată, care este lanțul factual relevant şi în ce constă conexiunea dintre bunurile ridicate şi obiectul cercetării, precum şi modalitatea în care au fost stabilite persoanele vizate, respectiv de ce a fost necesar să îi fie ridicare silit terminalele mobile”.
Gheorghiță Vlad a considerat că măsura dispusă este „disproporționată, producând și un impact profesional şi reputațional major”, având în vedere că exercită cea mai înaltă funcție de conducere din cadrul Armatei cu atribuții de coordonare şi autoritate față de personalul din subordine, dar și cu atribuții în zona militară, iar consecințele sunt deosebit de severe şi trebuie avute în vedere în analiza proporționalității, iar cu cât efectele concrete ale măsurii sunt mai grave, eu atât standardul de justificare trebuie să fie mai ridicat, însă, în cauză, tocmai justificarea lipseşte.
Datele din instanță arată că scandalul dintre DNA și Gheorghiță Vlad a fost destul de puternic pe predarea telefoanelor. Procurorii, prin polițiști, au fost nevoiți să percheziționeze corporal ofițerul de protecție al lui Vlad pentru a-i lua șefului Armatei telefoanele:
„Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte nelegalitatea punerii în executare a ordonanței, Gheorghiță Vlad a arătat că la momentul punerii în executare a acestei măsuri, organele judiciare au constatat şi au consemnat prin proces-verbal faptul că bunurile indicate nu se aflau asupra sa, ci se aflau asupra unei alte persoane, organele judiciare procedând la efectuarea unei percheziții corporale asupra persoanei care se afla în apropierea sa, măsură în urma căreia au fost identificate şi ridicate bunurile ce făceau obiectul ordonanței inițiale.
A apreciat petentul că această succesiune de acte procesuale relevă o deturnare a scopului şi a naturii juridice a măsurilor dispuse, în speță nerezultând existența unor indicii proprii şi distincte cu privire la persoana supusă percheziției corporale, ci doar împrejurarea că aceasta se afla în proximitatea sa şi că, anterior, bunurile fuseseră remise acesteia.
În acest context, se conturează o veritabilă extindere nelegală a efectelor ordonanței de ridicare silită asupra unei terțe persoane, ceea ce echivalează cu o eludare a cadrului normativ aplicabil, având în vedere că ordonanța inițială nu putea produce efecte decât în raport cu subsemnatul, iar imposibilitatea executări acesteia nu legitimează ingerințe suplimentare în drepturile altor persoane”.
Disputa pe ridicarea telefoanelor: acuzații de proceduri neclare și extinderea efectelor asupra unei terțe persoane
Avocații lui Gheorghiță Vlad au susținut în instanță că pentru ca procurorii să reușească să-i ia telefoanele șefului Armatei era necesară prezenta unui „organ de cercetare penală special”, desemnat expres și care să aibă avizul Procurorului General al României.
În plus, acesta a spus că percheziția corporală a fost efectuată de polițiștii DNA, delegați de procurorii militari DNA:
„Mai mult, a învederat că activitatea nu a fost direct condusă şi controlată de procuror, acesta nefiind prezent la efectuarea percheziției corporale şi la ridicarea dispozitivelor, iar în lipsa unei prezențe nemijlocite sau a unor date clare din care să rezulte controlul efectiv şi direct al procurorului asupra executării, se ridică un serios dubiu asupra conformității punerii în executare cu cerinţele legale”.
Gheorghiță Vlad a cerut judecătorului de drepturi și libertăți al Curții de Apel să sesizeze CCR în ceea ce privește percheziția corporală, efectuarea acesteia, ridicarea silită „a unor echipamente de comunicaţii utilizate de cadre militare cu acces la informații clasificate, fără a institui garanții procedurale speciale pentru protecţia informațiilor secrete şi a intereselor de securitate națională”.
Șeful SMA a considerat, prin avocați, că soluția CCR poate „influența în mod direct soluționarea plângerii formulate împotriva măsurii procesuale dispuse de procuror, întrucât se contestă tocmai lipsa garanțiilor legale pentru protecţia informațiilor clasificate aflate pe dispozitivul ridicat”, în esență, telefonul său de serviciu.
Gheorghiță Vlad a considerat că actualele reglementari „încalcă principiile statului de drept, legalităţii, securității juridice şi proporţionalității prevăzute de Constituţie”, având în vedere că prevederile prezente nu diferențiază situația militarilor cu funcții de comandă, care au acces la informații clasificate, față de cea a altor persoane supuse urmăririi penale.
Astfel, spune el în plângere, „organele de cercetare penală pot efectua percheziții şi ridicări de obiecte fără existența unor proceduri speciale, fără implicarea structurilor competente în materia protecţiei informaţiilor clasificate şi fără verificarea autorizărilor de securitate necesare”.
În decizie, judecătorul de dreptul și libertăți al Curții de Apel a constatat că lui Gheorghiță Vlad i s-au ridicat telefoanele, dar a reiterat că „ridicarea de obiecte şi înscrisuri nu permite accesarea sistemelor informatice (acestea fiind sigilate)”.
Instanța respinge contestația: judecătorii confirmă legalitatea măsurilor dispuse de DNA Militar
Judecătorul Curții de Apel nu a fost de acord cu Gheorghiță Vlad, susținând în decizie următoarele:
„Nu este necesar ca ordonanța prin care se dispune ridicarea să conţină garanții privind categoriile de persoane care pot studia datele şi categoriile de informații care poț fi cercetate. Aceste condiții sunt specifice percheziției informatice. În caz contrar, prezenta procedură s-ar suprapune peste procedura autorizării percheziției informatice”
„Nu există nicio dispoziţie care să impună procurorului să procedeze personal la ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri raportat la calitatea petentului, acesta putând delega orice act de urmărire penală”.
„Faptul că în ordonanţa de delegare se face referire la percheziție şi nu la ridicarea de obiecte este lipsită de relevanță în contextul în care percheziția a vizat tocmai această ridicare. Practic, procurorul a delegat organele de urmărire penală pentru a cerceta corpuł petentului şi a ridica toate sistemele informatice pe care acesta le avea asupra sa, lucru care s-a şi întâmplat”
Ca arare, judecătorul Curții de Apel a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale solicitată de Gheorghiță, și a respins ca nefondată și contestația formulată de el împotriva măsurilor dispuse prin ordonanţele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 de DNA.
„În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală va obliga petentul Gheorghiță Vlad la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat”, arată instanța.
Pe 2 iunie 2026, procurorii DNA Militar l-au pus sub acuzare pe Gheorghiță Vlad pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în dosarul încadrărilor în Armată pe nepotisme.
După perchezițiile informatice asupra celorlalte persoane din dosar, procurorii militari ai DNA ar fi găsit probe împotriva lui Gheorghiță Vlad, în telefonul lui Mihai Șomordolea, fostul secretar al CSAT, pus și el sub acuzare de DNA, motiv pentru care i-au luat, prin măsuri penale dure, telefoanele șefului SMA, așa cum a relatat Mediafax.
După punerea sa sub acuzare de către procurori, șeful Armatei, Gheorghiță Vlad a respins acuzațiile DNA Militar, nu a demisionat, a contestat măsurile procurorilor în instanță, a pierdut, telefoanele sale rămân la procurori, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că va mai purta o discuție lămuritoare cu acesta.
No Comment! Be the first one.