Studiu extrem de complex: Cât de diferit ar fi, de fapt, creierul unei femei față de cel al unui bărbat

Creierele umane masculine și feminine nu pot fi diferențiate vizual, susțin experții, chiar dacă au fost cercetate de mii de ani, informează Mediafax.

Detaliile se suprapun

Dr. Armin Raznahan, directorul Secției de Neurogenomică Dezvoltamentală de la Institutul Național de Sănătate Mintală, susține că „nu există nicio măsurătoare a creierului uman unde distribuțiile masculine și feminine să nu se suprapună”. Studiile recente indică faptul că diferențele dintre creierele bărbaților și femeilor sunt subtile, adesea insuficiente pentru a explica variabilitatea cognitivă sau predispozițiile pentru anumite afecțiuni. Totuși, cercetătorii consideră că cunoașterea acestor discrepanțe este vitală în tratamentele pentru bolile neurologice și psihiatrice, care afectează sexele diferit. De exemplu, statisticile arată că femeile manifestă mai frecvent depresie și migrene, pe când bărbații au o predispoziție mai mare pentru schizofrenie și autism.

Diferențele sunt foarte mici

Tehnologiile avansate, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și inteligența artificială (IA), permit identificarea unor diferențe subtile la nivelul structurii celulare și circuitelor neuronale. Un studiu realizat în 2024 a utilizat modele de IA pentru a analiza materia albă din creierele a peste 1.000 de adulți, având o acuratețe în prezicerea sexului subiectului între 92% și 98%. Algoritmii au examinat diverse regiuni ale creierului, inclusiv corpul calos, esențial pentru conectarea celor două emisfere cerebrale, conform informațiilor din Live Science.

Femeile au mai multă materie cenușie

Diferentele structurale existente încă de la naștere, precum volumul mai mare al creierelor masculine sau proporția mai mare de materie cenușie la femei, persistă pe parcursul vieții. Totodată, factorii de mediu și influențele culturale pot modifica aceste structuri. Studiile care separă influențele sexului biologic de cele legate de gen, cum ar fi studiul ABCD din Statele Unite, pun în evidență rețele neuronale distincte asociate cu sexul și percepția de gen, demonstrând că ambele aspecte contribuie la dezvoltarea creierului. În viitor, cercetările pe animale, precum și cele care urmăresc evoluția creierului uman de la naștere până la maturitate, ar putea dezvălui cum diferențele de sex influențează funcțiile cognitive și predispozițiile la boli neurologice. În același timp, identificarea genelor asociate cu cromozomii X și Y poate explica variațiile structurale și riscurile diferite pentru anumite afecțiuni.