Un diplomat român care a traversat Europa controlată de naziști cu documente ce puteau salva vieți, a fost arestat de Gestapo și interogat la Berlin, dar și-a continuat misiunea, va fi omagiat la aproape jumătate de secol de la moarte. Povestea lui Florin Manoliu, unul dintre românii care au contribuit la răspândirea informațiilor despre crimele de la Auschwitz, este readusă acum în atenție în Argentina.
Pe 12 iulie, la Cimitirul Britanic din Buenos Aires, locul în care Florin Manoliu este înmormântat din 1977, va fi inaugurat un monolit memorial dedicat vieții și gesturilor sale. Presa argentiniană reconstituie, cu acest prilej, traseul unui om care a trăit discret ultimele decenii ale vieții, fără să vorbească prea mult despre misiunea extrem de periculoasă pe care o îndeplinise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În spatele profesorului universitar care s-a stabilit în Argentina se ascundea povestea unui diplomat român care a ajutat la salvarea evreilor de la deportare și a transportat unul dintre documentele care dezvăluiau mecanismul exterminării de la Auschwitz-Birkenau.
Diplomatul român trimis într-o misiune în Europa controlată de naziști
Florin Manoliu s-a născut la Iași, la 7 martie 1904. A studiat Dreptul în România, iar ulterior, la Paris, s-a format ca economist. În iulie 1943 a fost numit consilier economic la Ambasada României din Berna.
Era o perioadă în care România condusă de Ion Antonescu era aliată cu Germania nazistă. Manoliu avea însă convingeri antinaziste și, aflat în Elveția, a intrat în contact cu persoane implicate în acțiuni de salvare a evreilor persecutați.
Printre acestea se afla George Mantello, cunoscut și sub numele Georg Mandl, un comerciant evreu originar din Transilvania care ajunsese să lucreze pentru Consulatul El Salvadorului de la Geneva.
Mantello și consulul José Arturo Castellanos au pus în mișcare o operațiune neobișnuită: emiterea unor certificate de cetățenie salvadoriană pentru evreii aflați în teritoriile ocupate de naziști.
Documentele puteau face diferența dintre deportare și supraviețuire. Potrivit datelor citate de publicația argentiniană La Nación, aproximativ 5.000 de astfel de certificate au fost emise.
În mai 1944, când deportarea evreilor din Transilvania se intensifica, Mantello i-a cerut ajutorul diplomatului român.
Florin Manoliu urma să plece spre Bistrița și să ducă documente salvadoriene familiei lui Mantello. În același timp, avea asupra sa aproximativ 1.000 de certificate care trebuiau să ajungă la Budapesta, pentru a fi folosite în salvarea evreilor din capitala Ungariei.
Misiunea îl obliga să traverseze teritorii controlate de naziști. Descoperirea documentelor putea avea consecințe fatale.
Gestapo l-a arestat la Viena. Certificatele plecaseră deja spre Budapesta
Florin Manoliu a pornit la drum pe 22 mai 1944.
La Vienna, călătoria sa a luat însă o turnură dramatică. Diplomatul român a fost arestat de Gestapo.
Cu doar câteva minute înainte, Manoliu reușise să îi încredințeze certificatele consulului României la Viena, un vechi coleg de facultate. Documentele urmau să fie transportate spre Budapesta ca „bagaj diplomatic”, potrivit reconstituirii publicate de La Nación.
Gestapo l-a transferat pe român la Berlin.
Acolo a fost interogat timp de mai multe zile. Naziștii îl suspectau că desfășura activități legate de poziția sa antinazistă.
Manoliu nu a cedat.
Potrivit relatărilor istorice citate de presa argentiniană, diplomatul a adoptat chiar o atitudine ofensivă în timpul interogatoriilor. Le-ar fi reproșat germanilor că îl rețin fără motiv, deși România și Germania erau, oficial, state aliate, și le-ar fi cerut să se adreseze Ambasadei României pentru orice explicație.
Gestapo nu a găsit asupra lui documentele compromițătoare.
În cele din urmă, Florin Manoliu a fost eliberat. Condiția impusă era ca acesta să meargă doar la București.
Românul nu a respectat însă traseul cerut de naziști.
Și-a continuat misiunea.
A ajuns la Bistrița. Orașul fusese declarat „liber de evrei”
Florin Manoliu s-a îndreptat spre Bistrița, unde spera să găsească familia lui Mantello.
A ajuns prea târziu.
Localitatea fusese declarată de naziști „Judenrein”, termen folosit pentru zonele considerate „libere de evrei”. Un soldat german i-a spus diplomatului român că evreii fuseseră urcați în trenuri și scoși din oraș.
În Bistrița trăiau aproximativ 8.000 de evrei.
Manoliu nu știa încă exact unde fuseseră duși. Europa începea însă să descopere dimensiunea mecanismului de exterminare pus în funcțiune de Germania nazistă.
Românul și-a continuat drumul spre Budapest.
Acolo a predat certificatele salvadoriene viceconsulului elvețian Carl Lutz, unul dintre diplomații implicați în salvarea evreilor din Ungaria.
Dar misiunea lui Florin Manoliu avea să capete o dimensiune și mai mare.
Românul a primit documentul care descria camerele de gaz de la Auschwitz
La Budapesta, Carl Lutz l-a pus pe Florin Manoliu în legătură cu Miklós Krausz, reprezentant al Agenției Evreiești, refugiat în sediul misiunii elvețiene.
Krausz i-a încredințat românului documente despre soarta evreilor deportați din Ungaria.
Printre ele se afla o versiune a raportului care avea să devină cunoscut drept Protocolul Auschwitz sau raportul Vrba-Wetzler.
Documentul fusese realizat pe baza mărturiilor lui Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler, doi evrei slovaci care reușiseră să evadeze din lagărul de exterminare.
În paginile raportului era descris, în detaliu, ceea ce se întâmpla la Auschwitz.
Camerele de gaz. Uciderile în masă. Crematoriile. Mecanismul industrial construit pentru exterminarea oamenilor.
Rolul lui Florin Manoliu în transmiterea documentului este confirmat inclusiv de Yad Vashem: prin intermediul diplomatului român, Miklós Krausz a trimis Protocolul Auschwitz către Chaim Pozner, cu informații despre crimele în masă comise în lagăr.
Florin Manoliu trebuia acum să scoată aceste informații din Ungaria controlată de naziști.
A reușit.
A dus în Elveția mărturia despre Auschwitz. Informațiile au ajuns în presă
Pe 21 iunie 1944, Florin Manoliu s-a întors în Elveția.
Documentele au ajuns la George Mantello, la Geneva. Acesta a început imediat să le distribuie.
Presa elvețiană a publicat informații despre crimele de la Auschwitz, iar presiunea internațională pentru oprirea deportării evreilor din Ungaria a crescut.
La 7 iulie 1944, regentul Ungariei, Miklós Horthy, a ordonat oprirea deportărilor.
Decizia a venit pe fondul deteriorării situației militare a Axei și al presiunilor internaționale, liderii aliați avertizând asupra răspunderii pentru crime de război. Răspândirea informațiilor din raportul Vrba-Wetzler a avut un rol major în expunerea exterminării evreilor din Ungaria și în intensificarea acestor presiuni.
Potrivit datelor citate de La Nación, până la oprirea deportărilor aproximativ 320.000 de evrei unguri fuseseră deja trimiși în camerele de gaz. Estimările prezentate de publicația argentiniană indică faptul că oprirea transporturilor ar fi salvat aproximativ 120.000 de oameni.
Florin Manoliu fusese unul dintre oamenii prin mâinile cărora trecuse documentul ce dezvăluia lumii, în detaliu, ce se petrecea la Auschwitz.
A plecat din România și a trăit discret în Argentina
După război și instalarea regimului comunist în România, Florin Manoliu a părăsit țara în 1947.
A trecut prin Elveția și Italia, apoi a emigrat în Argentina.
În septembrie 1951 a devenit cetățean argentinian, iar în 1958 s-a stabilit în Bahía Blanca. Acolo a predat Economie la Universidad Nacional del Sur.
Timp de aproape două decenii, românul a dus viața unui profesor universitar discret.
Vorbea foarte puțin despre ceea ce făcuse în timpul războiului.
În 1977, Florin Manoliu a ajuns la Buenos Aires pentru o intervenție chirurgicală cardiacă. A murit la 23 aprilie 1977 și a fost înmormântat în Cimitirul Britanic din capitala Argentinei.
Florin Manoliu, recunoscut drept „Drept între Popoare”
În 2001, Yad Vashem i-a acordat post-mortem lui Florin Manoliu titlul de „Drept între Popoare”, distincție oferită neevreilor care și-au riscat viața, libertatea sau poziția pentru a salva evrei în timpul Holocaustului.
Aproape 50 de ani după moartea sa, povestea diplomatului român revine în atenția publică.
Duminică, 12 iulie, la Cimitirul Britanic din Buenos Aires, va avea loc o ceremonie în memoria lui Florin Manoliu. Un monolit memorial va fi inaugurat în locul în care este înmormântat românul care a traversat Europa nazistă, a trecut prin interogatoriile Gestapo și a contribuit la transmiterea către lumea liberă a unuia dintre cele mai importante documente despre crimele de la Auschwitz.
Sursă: stiripesurse.ro
No Comment! Be the first one.