Organizaţiile de mediu Agent Green, Bankwatch şi DeClic se declară indignate de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de miercuri prin care declară constituţionalitatea legii iniţiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care permite continuarea construcţiei hidrocentralelor în arii protejate. Daniel Zamfir arăta şi el, astăzi, într-o postare pe Facebook că această lege a trecut de CCR.
ONG-urile de mediu contestă decizia CCR și avertizează asupra impactului asupra a 27 de parcuri naționale și naturale
„Legea care permite continuarea construcţiei hidrocentralelor in Arii protejate a trecut de CCR!!! Încă din 2022, când am iniţiat această lege, m-am lovit de opoziţia feroce a useriştilor şi ONG-urilor care de ani de zile blochează dezvoltarea ţării! V-am zis că nu mă las şi am reuşit! A trecut de CCR!!!”, a postat, miercuri, pe Facebook Daniel Zamfir.
Agent Green, Bankwatch şi DeClic susţin, însă, că proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naţionale şi naturale pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceauşiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel naţional, sub 1%.
„CCR s-a pronunţat pe această lege în urma unei sesizări a Preşedintelui României şi a eforturilor societăţii civile de a opri această lege cu potenţial devastator”, se arată într-un comunicat transmis de Agent Green.
„Această decizie deschide o Cutie a Pandorei pe care România o va regreta mult timp. Dacă astăzi mutăm limitele parcurilor naţionale pentru câteva hidrocentrale, mâine le putem muta pentru orice alt interes economic. Natura nu poate fi negociată la nesfârşit şi nici redesenată după interese politice de moment. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre proiecte care contribuie cu mai puţin de 1% la producţia naţională de energie. Ceea ce este cel mai frustrant este că există alternative mult mai eficiente”, a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, potrivit News.
Activiştii de mediu spun că România poate produce mai multă energie prin retehnologizarea hidrocentralelor existente, prin dezvoltarea capacităţilor de stocare şi prin realizarea de hidrocentrale cu acumulare prin pompare în zone care nu afectează parcuri naţionale, râuri sălbatice sau habitate protejate.
„Am identificat deja astfel de soluţii şi suntem gata să le discutăm cu autorităţile. Nu suntem împotriva energiei. Suntem împotriva distrugerii inutile a naturii atunci când există opţiuni mai bune. Securitatea energetică şi protecţia naturii nu sunt obiective aflate în conflict. Conflictul apare atunci când deciziile sunt luate fără dialog, fără respect pentru expertiză şi fără o evaluare onestă a alternativelor disponibile”, a precizat Păun.
Cele trei organizaţii au semnalat incompatibilitatea PL-x 14/2023 cu actualul sistem de drept încă de la adoptarea ei de Camera Deputaţilor pe data de 15 octombrie 2025.
Organizaţiile din societatea civilă consideră că PL-x 14/2023 reprezintă o nouă încercare disperată de finalizare a unor proiecte hidroenergetice ineficiente şi costisitoare care, în foarte multe dintre cazuri, au deja acordurile de mediu suspendate sau anulate de instanţe din cauza unor grave abateri legale.
„ONG-urile de mediu sunt hotărâte să sesizeze instituţiile europene cu privire la efectele devastatoare din punct de vedere ecologic şi legal a PL-x 14/2023”, se arată în document.
Conflict major pe legea hidrocentralelor, activiștii acuză deschiderea „cutiei Pandorei” pentru ariile protejate
Cele trei organizaţii spun că nu doar societatea civilă s-a arătat îngrijorată de acest proiect legislativ. Atunci când a fost iniţiat proiectul de lege a primit avize negative din partea mai multor comisii: Comisia economică, industrii şi servicii; Comisia pentru mediu; Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic; Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale; Consiliul Economic şi Social, din partea asociaţiilor şi fundaţiilor. De asemenea, şi guvernul a avizat negativ proiectul de lege, iar acea formă a legii nu avea încă acelaşi potenţial de distrugere ca varianta din 2025, declarata acum constituţională, precizează activiştii de mediu.
„Uciderea naturii a fost declarată constituţională astăzi. Seceta şi defrişările care vor urma au fost aprobate de cele mai mari partide, cu participarea CCR, în numele „siguranţei naţionale”. Siguranţa naţională nu înseamnă proiecte energetice ineficiente pentru profitul firmelor corupte. Siguranţa naţională înseamnă un viitor demn pentru generaţiile viitoare, iar acest lucru nu poate exista fără protejarea naturii. Vom continua să luptăm pentru oameni şi natură şi să spunem NU sistemului corupt care vrea betoane în loc de păduri, profit în loc de aer curat pentru noi toţi şi secetă în loc de apă pentru comunităţi”, afirmă Viviana Stoica, coordonatoarea campaniei de hidroenergie la Bankwatch România.
„Dacă instituţiile din România aleg să mutileze 27 de parcuri naţionale pentru nişte proiecte hidroenergetice falimentare, noi vom căuta dreptatea mai departe. Nu ne vom opri aici. Ne vom adresa Comisiei Europene, pentru că modificarea ilegală a limitelor siturilor Natura 2000 nu este un derapaj peste care să trecem cu vederea!”, spune Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoare campanii Declic.
Reprezentanţii celor trei organizaţii declară că retehnologizarea este calea spre energie ieftină şi cu adevărat verde.
„Organizaţiile de mediu îndeamnă politicienii români să asigure securitatea naţională energetică prin mijloace moderne, sigure, ieftine şi care nu distrug patrimoniul natural al României. O astfel de soluţie foarte accesibilă este retehnologizarea hidrocentralelor existente, care ar putea creşte producţia de energie hidroelectrică cu până la 7%, fără defrişări de păduri virgine sau secări de râuri”, se arată în comunicat.
Retehnologizarea poate fi completată cu extinderea capacităţilor solare şi eoliene şi prin investiţii în stocare. Randamentul economic al retehnologizării a fost observat chiar de Hidroelectrica, care a investit în 2025 în unităţi de stocare de 256 MWh la Porţile de Fier II, cu bani obţinuţi prin PNRR, menţionează activiştii de mediu.
No Comment! Be the first one.