Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan împotriva actului normativ care modifică regimul ariilor naturale protejate și legislația privind evaluarea impactului asupra mediului, în contextul proiectelor strategice, inclusiv al amenajărilor hidroenergetice.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar CCR a stabilit că dispozițiile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Hotărârea este definitivă și general obligatorie.
Legea vizează completarea art. 56¹ din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
În esență, actul normativ creează un cadru derogatoriu pentru anumite proiecte considerate strategice, în special în zona energetică, inclusiv pentru amenajări hidroenergetice începute sau aprobate înainte de instituirea actualului regim al ariilor protejate.
Miza: hidrocentralele blocate de regimul ariilor protejate
Legea are legătură directă cu proiectele hidroenergetice aflate în sau în apropierea unor arii naturale protejate. Actul normativ a fost discutat în spațiul public în contextul încercărilor de deblocare a unor investiții hidroenergetice vechi, începute sau aprobate înainte ca anumite zone să fie incluse sub regim de protecție.
Una dintre modificările centrale vizează posibilitatea schimbării limitelor unor arii naturale protejate de interes național, în condițiile stabilite de lege. CCR subliniază însă că textul analizat se referă exclusiv la ariile naturale protejate de interes național, nu la siturile de interes comunitar din rețeaua Natura 2000.
Judecătorii au reținut că, nefiind vizate siturile Natura 2000, prevederile Directivei Habitate nu sunt incidente în privința articolului care modifică OUG nr. 57/2007.
CCR respinge criticile privind protecția mediului
Președintele Nicușor Dan a reclamat, între altele, posibile probleme de constituționalitate privind protecția mediului, calitatea legii, principiul neretroactivității, rolul Parlamentului, procedura legislativă și raportarea la dreptul european.
CCR a respins aceste argumente. Curtea a stabilit că legea este conformă cu prevederile constituționale privind statul de drept, dreptul la un mediu sănătos, rolul Parlamentului, atribuțiile CSAT și obligația statului de a proteja mediul.
Judecătorii constituționali au reținut că dispozițiile sunt clare, precise și previzibile și că legea reglementează doar pentru viitor efectele unor raporturi juridice născute anterior datei de 29 iunie 2007, data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.
Proiectele strategice, pe masa CSAT
O altă modificare importantă privește Legea nr. 292/2018, care reglementează evaluarea impactului asupra mediului.
Potrivit comunicatului CCR, legea modifică art. 5 alin. (1), înlocuind condiția analizei de la caz la caz pentru anumite proiecte exceptate de la aplicarea exigențelor Legii nr. 292/2018 cu condiția ca proiectele strategice să fie desemnate ca atare prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Cu alte cuvinte, anumite proiecte considerate strategice pentru securitatea națională sau pentru capacitatea de reacție în situații de urgență pot intra într-un regim juridic special, dacă sunt desemnate prin hotărâri CSAT.
CCR a considerat că această soluție legislativă menține un echilibru între obligația statului de a proteja mediul și nevoia de a asigura securitatea națională, respectiv capacitatea de reacție la situații de urgență.
Curtea: CSAT nu primește o atribuție nouă
Unul dintre argumentele invocate împotriva legii a fost că aceasta ar conferi CSAT o nouă atribuție, ceea ce ar ridica probleme constituționale.
Curtea a respins și această critică. Judecătorii au stabilit că legea nu introduce o atribuție nouă pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ci reprezintă o concretizare, în domeniul protecției mediului, a atribuțiilor pe care CSAT le are deja potrivit Legii nr. 415/2002.
CCR a arătat că prevederile contestate vizează exclusiv apărarea și securitatea națională, precum și capacitatea de răspuns la situații de urgență.
Nu a fost încălcat principiul bicameralismului
Curtea a analizat și criticile privind procedura parlamentară de adoptare a legii. Judecătorii constituționali au stabilit că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu au fost de natură să încalce principiul bicameralismului.
Potrivit CCR, aceste diferențe nu au modificat substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, astfel încât să se poată susține că Senatul ar fi fost eliminat din procesul legislativ.
De asemenea, Curtea a reținut că procedura de adoptare a legii s-a desfășurat cu solicitarea avizului Consiliului Legislativ, fiind respectat rolul constituțional al acestuia de organ consultativ al Parlamentului.
Context: un subiect vechi și controversat
Subiectul hidrocentralelor în arii protejate este unul vechi și puternic controversat. De mai mulți ani, autoritățile, companiile din energie și organizațiile de mediu se află în conflict pe tema finalizării unor amenajări hidroenergetice începute înainte de intrarea în vigoare a unor norme mai stricte de protecție a mediului.
Susținătorii acestor proiecte invocă nevoia de energie, securitatea sistemului energetic și investițiile deja realizate. Criticii avertizează însă că derogările pot afecta ireversibil arii naturale protejate, cursuri de apă, habitate și specii vulnerabile.
În 2022, CCR a respins o lege similară, după ce a constatat încălcarea principiului bicameralismului. De această dată, însă, Curtea a considerat că noua formă a legii respectă Constituția.
Decizia pronunțată miercuri deschide calea promulgării legii, dacă nu apar alte incidente procedurale.
Other Articles
No Comment! Be the first one.