Curtea Constituțională a respins joi, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate prin care i se cerea să clarifice ce intră în sintagma „18 ani de activitate juridică sau în învățământul superior juridic”, una dintre condițiile impuse pentru ocuparea unei funcții de judecător constituțional. Decizia a venit după două amânări, iar motivarea este așteptată să fie publicată vineri.
Hotărârea CCR nu tranșează pe fond disputa privind vechimea judecătorului Dacian Dragoș, ci închide doar episodul constituțional al procesului. Contestația propriu-zisă, prin care avocata AUR Silvia Uscov cere anularea decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională, urmează să revină pe rolul Curții de Apel București.
Miza: ce înseamnă „activitate juridică”
Disputa pornește de la condiția prevăzută de Constituție pentru numirea judecătorilor CCR: pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Excepția fusese admisă de Curtea de Apel București în februarie, la solicitarea Administrației Prezidențiale, în dosarul în care se discută legalitatea decretului semnat de președintele Nicușor Dan pentru numirea profesorului Dacian Dragoș la CCR. Instanța ceruse, în esență, lămurirea dacă noțiunea de „învățământ juridic superior” se limitează strict la activitatea didactică dintr-o facultate de drept sau poate include și predarea unor discipline juridice în alte structuri universitare, precum și dacă „activitatea juridică” poate include cercetare, consultanță juridică ori contribuții la elaborarea de acte normative.
Dragoș și Busuioc nu au participat la deliberări
La dezbaterile, deliberările și luarea deciziei de joi nu au participat judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, întrucât numele lor apar în dosarele din care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate.
Într-un dosar paralel, aceeași Silvia Uscov a cerut anularea Hotărârii Senatului prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR. Curtea de Apel București a respins însă, pe 22 aprilie, cererea ca inadmisibilă, reținând că anularea unei hotărâri a Senatului nu intră în competența instanțelor judecătorești. În acel dosar, CAB a admis totuși o sesizare separată a CCR, privind cadrul legal al contenciosului administrativ.
Ce se întâmplă acum cu procesul
Efectul practic al deciziei CCR este că dosarul privind Dacian Dragoș se întoarce la Curtea de Apel București, care va trebui să judece acțiunea de anulare a decretului fără o dezlegare de fond din partea Curții Constituționale asupra sintagmei contestate. Potrivit Legii nr. 47/1992, CCR soluționează excepțiile ridicate în fața instanțelor, iar deciziile sunt comunicate instanței care a sesizat Curtea.
Curtea de Apel va trebui, astfel, să stabilească dacă decretul prezidențial de numire a fost emis legal și dacă Dacian Dragoș îndeplinea condiția de vechime prevăzută de Constituție. O eventuală hotărâre pronunțată în primă instanță în contencios administrativ poate fi atacată, de principiu, cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit Legii nr. 554/2004.
Până la o soluție definitivă pe fond, Dacian Dragoș rămâne judecător al Curții Constituționale. Cererile anterioare de suspendare a actelor de numire au fost respinse, iar Curtea de Apel a motivat, într-unul dintre dosare, că o suspendare ar putea paraliza activitatea CCR și ar crea un vid de jurisdicție constituțională.
UBB a apărat vechimea profesorului Dacian Dragoș
În contextul contestațiilor, Universitatea Babeș-Bolyai a transmis că Dacian Dragoș este angajat al instituției din 2002, cu o carieră academică legată de predarea și cercetarea în domeniul științelor juridice. UBB a precizat că acesta a fost asistent, lector, conferențiar și profesor universitar, iar din 2013 este conducător de doctorat în domeniul Științe Juridice.
Decizia de inadmisibilitate a CCR nu reprezintă, așadar, o validare explicită a numirii lui Dacian Dragoș, dar nici un câștig pentru contestatoare. Ea lasă Curții de Apel București sarcina de a decide, pe fond, dacă decretul prezidențial poate fi anulat sau dacă demersul va fi respins, așa cum s-a întâmplat deja în cazul acțiunii privind numirea lui Mihai Busuioc.
No Comment! Be the first one.