Pentru milioane de români, grătarul în aer liber este un ritual național, un simbol al relaxării.
Mirosul de fum și de carne friptă pe cărbuni este sinonim cu sărbătoarea, însă puțini sunt cei care știu că, sub crusta apetisantă și aroma inconfundabilă, se ascunde o amenințare reală la adresa sănătății și a longevității.
Ceea ce noi numim răsfăț culinar este, în viziunea științei nutriției, un asalt toxic asupra organismului.
De la modul în care grăsimea se scurge pe jar, până la substanțele chimice rezultate din afumarea tradițională, masa noastră preferată de duminică poate deveni, în timp, biletul către afecțiuni degenerative grave pe care nimeni nu le anticipează atunci când aprinde focul.
Această avertizare dură este relansată astăzi prin lucrarea: „Crezi că știi să trăiești? Alimentația și longevitatea. O nouă abordare holistică”.
Cartea, scrisă de regretatul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, este readusă în atenția publicului de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care este preocupat de peste un deceniu de cercetare și longevitate.
Lucrarea reprezintă una dintre ultimele contribuții ale profesorului. În calitatea sa de cercetător de elită și fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, profesorul nu a ezitat să spună lucrurilor pe nume, atacând direct obiceiurile care ne îmbolnăvesc „cu acte în regulă”.
Cartea a fost scrisă într-o perioadă în care profesorul Gheorghe Mencinicopschi trăia propria dramă.
Condamnat în 2014 în dosarul ICA și eliberat condiționat doi ani mai târziu, profesorul a ieșit din detenție profund schimbat, apropiații susținând că sănătatea i-a fost grav afectată de perioada petrecută în închisoare.
Ultimii ani ai vieții au fost marcați de o boală pulmonară severă, lipsuri materiale și lupta pentru a nu pierde casa în care locuise o viață întreagă. Cazul său a rămas controversat inclusiv în spațiul public și juridic, în contextul în care a fost condamnat în dosarul în care judecătoarea Camelia Bogdan a fost găsită vinovată de abuz în serviciu pentru modul în care a judecat dosarul.
În paginile volumului, profesorul Mencinicopschi analizează „clasicul și uzitatul grătar” ca pe o sursă de compuși cancerigeni rezultați din arderea incompletă.
Atunci când grăsimea cade pe cărbunii încinși, se formează hidrocarburi aromatice policiclice care se ridică odată cu fumul și se depun pe carnea pe care urmează să o consumăm.
Mai mult, procesul de afumare a mezelurilor și a produselor din carne, atât de apreciat pentru gustul său intens, este demontat de autor ca fiind o metodă prin care alimentul devine purtător de toxine ce stresează ficatul și accelerează îmbătrânirea celulară.
Profesorul ne explică clar: biologia noastră nu este adaptată să proceseze aceste „delicii” procesate agresiv, iar prețul plătit pentru gust este, de multe ori, propria noastră vitalitate.
Dincolo de criticile aduse modului de preparare, cartea oferă o viziune holistică prin care ne putem salva sănătatea fără a renunța la plăcerea de a trăi.
Autorul subliniază că longevitatea nu se obține prin ignoranță, ci prin cunoaștere și discernământ în fața industriei alimentare. România ocupă locuri fruntașe la bolile cauzate de o alimentație defectuoasă, iar sfaturile profesorului Mencinicopschi despre cum să alegem o hrană vie, despre virtuțile postului în fața excesului și despre pericolele dezinformării nutriționale rămân un ghid de supraviețuire obligatoriu pentru orice român care vrea să ajungă la bătrânețe cu o minte limpede și un corp sănătos.
Este un semnal de alarmă care ne forțează să ne întrebăm, înainte de a așeza următoarea bucată de carne pe jar: chiar știm să trăim sau ne distrugem singuri, mușcătură cu mușcătură?
No Comment! Be the first one.