Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România, documentul arătând că Executivul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, plafonarea prețurilor de vânzare, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești.
Documentul este adresat lui Sorin Grindeanu, Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian și este prezentat ca set de „măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”.
Ce spune documentul Ministerului Economiei
În debutul adresei, ministerul arată explicit că, „pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”, propune „OUG privind declararea situației de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere”, „diminuarea accizelor sau taxelor”, „implementarea unor scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețurilor”, „derogarea temporară de la obligația adaosului de bioetanol” și „repornirea temporară, în luna aprilie, a rafinăriei Lukoil-Petrotel din Ploiești”. Ministerul precizează că aceste soluții au fost transmise și premierului Ilie Bolojan printr-o adresă separată din 12 martie.
Documentul încearcă să arate că Ministerul Energiei a reacționat deja anticipativ și invocă drept măsuri deja puse în mișcare „diversificarea rutelor de aprovizionare a produselor petroliere”, „instituirea mecanismului de supraveghere extinsă asupra Lukoil” și reorganizarea capacităților Oil Terminal pentru a face loc unor volume suplimentare de motorină. Potrivit notei, prin golirea unui rezervor de 55.000 mc și prin transformarea unei capacități destinate benzinei, „se va aloca un spațiu suplimentar la motorină de cca 95.000 mc”, în paralel cu „monitorizarea constantă a pieței în vederea evitării aplicării creșterilor nejustificate de preț de către operatorii economici”.
Ministerul admite că piața petrolului este una liberalizată și că prețurile se formează liber, dar avertizează că războiul și amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz pot lovi puternic și România. În document se arată că prin această strâmtoare trece zilnic „cca. 20-30% din comerțul mondial cu petrol”, iar scenariul opririi traficului „poate avea consecințe grave pentru comerțul global și ar afecta inclusiv Europa”, prin „creșterea prețurilor resurselor energetice”, „reducerea ofertei” și „creșterea costurilor de transport și al asigurărilor”.
Nota trimisă liderilor coaliției mai arată că efectele se văd deja în cotațiile internaționale. Ministerul scrie că „cotaţia Brent a depăşit 100 USD/baril, ajungând în data de 09.03.2026 la aproape 120 USD/baril”, față de aproximativ 65 de dolari la începutul lui februarie, iar „cotația motorinei a depăşit 1000 USD/tonă, ajungând în data de 12.03.2026 la 1130 USD/tonă”, de la circa 730 de dolari pe tonă la începutul lunii februarie. Cu alte cuvinte, documentul oficial vorbește despre un șoc sever de preț deja instalat pe piața internațională.
Ministerul explică și de ce România este vulnerabilă. Potrivit documentului, piața internă se bazează pe „o producție internă de țiței de aprox. 2,8 milioane de tone” și pe „un import de cca. 9 milioane de tone”, iar consumul anual de combustibili este de aproximativ 9 milioane de tone, din care motorina are ponderea dominantă, de circa 5,9 milioane de tone pe an. Concluzia ministerului este directă: „Creșterea cotațiilor pune presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri în proporţie de cca 75%. De asemenea, necesarul intern de motorină este acoperit în proporţie de 40% din importuri.”
Dependența de importuri și pariul pe Petrotel
Un pasaj important din document privește structura importurilor și riscurile logistice. Ministerul spune că, potrivit datelor preliminare din primul trimestru al anului, Arabia Saudită are o pondere de aproximativ 40,52% în aprovizionarea cu motorină, iar la 10 martie existau la descărcare în Oil Terminal transporturi de 12.000 de tone din Burgas, 46.000 de tone din Arabia Saudită și alte 96.000 de tone tot din Arabia Saudită, plus 23.000 de tone cumpărate de OMV Petrom din Turcia, de la rafinăria Tüpraș. Totuși, ministerul avertizează că, deși ruta dinspre rafinăria Aramco-Yanbu nu este afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz, „pot apărea dificultăţi majore în a asigura necesarul fizic intern de produse petroliere” dacă Iranul ar ataca această rafinărie.
În acest context, documentul ridică puternic miza repornirii rafinăriei Petrotel-Lukoil. Ministerul spune fără echivoc că „în aceste condiţii extrem de dificile, repornirea rafinăriei Petrotel Lukoil reprezintă, la acest moment, una dintre opţiunile certe şi viabile pentru stabilitatea pieţei petroliere din România”. Nota amintește că Petrotel are o capacitate de circa 2,8 milioane de tone pe an, iar prin oprirea activității sale piața internă „a pierdut aproximativ 21% din capacitatea de producție”, deficit compensat până acum prin importuri. Documentul amintește că rafinăria este oprită, după revizia tehnică din toamna lui 2025, „ca efect al sancțiunilor impuse de SUA și Regatul Unit”.
Ministerul încearcă să arate și că România nu este lipsită de rezerve pentru cazuri extreme. Potrivit notei, statul gestionează „stocuri de urgență de aproximativ 2 milioane tone echivalent petrol”, iar acestea pot asigura consumul intern pentru „cca. 45 de zile”, la care se adaugă stocuri menținute în extern pentru „o perioadă de timp similară”, ceea ce duce totalul la „cca. 90 de zile”. Totuși, chiar documentul subliniază că aceste stocuri sunt destinate situațiilor de „disfuncţionalitate majoră în aprovizionare”, nu rezolvării curente a unui șoc generalizat de preț.
Plafonare, subvenție la pompă și ajutor pentru transportatori și fermieri
Ministerul propune o ordonanță de urgență pentru declararea situației de criză și instituirea unor măsuri de protecție a economiei și populației, iar printre prevederile centrale figurează „instituirea unui preț maximal de vânzare al produselor petroliere”, având ca referință „media prețurilor carburanților standard comunicată de Consiliul Concurenței pentru data de 12 martie 2026”. Documentul spune că acest preț maximal ar putea fi actualizat lunar prin hotărâre de guvern și vorbește și despre „măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile preţurilor maximale”.
Pe lângă plafonare, ministerul propune și o schemă de compensare directă la pompă. Potrivit documentului, ar exista „posibilitatea acordării unei subvenții în valoare de 0,25 lei/litru inclusiv TVA” operatorilor care acordă „o reducere de preţ de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA” la vânzarea benzinei și motorinei. Tot în proiect apare ideea ca „exportul produselor petroliere (benzină și motorină)” să se facă doar „cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerul de resort”. Măsurile de protecție ar urma să se aplice timp de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, pe perioade de cel mult trei luni, cât timp persistă situația de criză.
Pentru transportul rutier, propunerea este de întărire a schemei existente de ajutor de stat. Ministerul vrea prelungirea până la 31 decembrie 2026 a schemei de compensare a accizei la motorină, majorarea ajutorului la „1 leu/litru” și aplicarea unui nivel redus al accizei de „1900 lei/1000 litri” pentru motorina cumpărată în intervalul 1 aprilie – 31 decembrie 2026. Documentul calculează un impact bugetar brut de „561 milioane lei”, iar suplimentul față de schema actuală, care este de 0,65 lei/litru, ar fi de „aproximativ 196,35 milioane lei”. Ministerul justifică măsura prin nevoia de a limita transferul șocului de preț în costurile de transport și, mai departe, în prețurile din economie.
Pentru agricultură, propunerea este și mai amplă: „scutirea integrală de la plata accizei” pentru motorina utilizată în sector. Ministerul estimează pentru 2026 un consum anual de 771.000 de tone, echivalentul a 651,495 milioane de litri, iar la un nivel al accizei de 2,80 lei/litru, costul integral al măsurii ar fi de „1.824.186.000 lei”, adică aproximativ 0,089% din PIB. Argumentul oficial este că trebuie limitat transferul creșterii costului combustibilului în costurile de producție agricolă.
Măsurile cele mai sensibile politic
Documentul mai include două măsuri suplimentare cu potențial de controversă. Prima este „scăderea/eliminarea temporară, pentru perioada 1 martie – 31 mai 2026, a componentei BIO din carburanți”, măsură justificată de minister prin nevoia de a asigura continuitatea în aprovizionare și de a atenua creșterile suplimentare de preț. A doua este „repornirea temporară, în luna aprilie, a rafinăriei Lukoil-Petrotel din Ploiești, utilizând țiței de origine non-rusească”, pe baza unei evaluări interinstituționale privind fezabilitatea juridică, comercială, logistică și tehnică a opțiunii.
No Comment! Be the first one.