Termen scurt, miză uriașă: Curtea de Apel răspunde criticilor în procesul care poate bloca un judecător CCR

Reacția Curții de Apel București la criticile publice

Curtea de Apel București (CAB) a emis o declarație publică răspunzând criticilor referitoare la termenele scurte acordate în cazuri de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor, incluzând și apelul împotriva numirii lui Dacian Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională (CCR). CAB a subliniat că instanța nu a ales rapiditatea discreționar, ci a acționat conform procedurilor legale urgente.

Clarificarea termenelor de judecată

Într-o informare din 4 ianuarie, CAB a explicat că „stabilirea unor termene scurte de judecată nu a fost o alegere arbitrară, ci o obligație legală, întrucât natura cazurilor și termenele impuse de lege solicitau acest lucru”, detaliind că există tipuri de cauze care necesită soluționare „de urgență și cu precădere”.

Cauzele urgente în procesul judecătoresc

Instanța a listat între aceste cauze urgente solicitările de suspendare conform art. 14 din Legea 554/2004, menționând că „cererile de suspendare se judecă de urgență și prioritizat, cu termene scurte, având în vedere efectele imediate ale actului administrativ contestat”, având în vedere că actul contestat produce efecte imediat după intrarea în vigoare.

Termenele scurte: reglementare legală

În comunicatul său, CAB a insistat asupra faptului că ritmul de judecată este dictat de normele legale, nu de opțiuni personale: „în cazurile în care legiuitorul a stipulat proceduri urgente, termenele sunt foarte scurte”. Instanța a oferit exemple din alte domenii, cum ar fi custodia publică și ordonanțele președințiale, subliniind că termenele pot fi stabilite chiar și de la o zi la alta.

Justificarea termenelor de judecată

CAB a precizat că, în cazurile de suspendare a actelor administrative, termenele stabilite variază între 5 și 10 zile, motivând acestea prin efectele imediate ale actului administrativ contestat și caracterul urgent prevăzut de art. 14. Instanța a menționat și exemple de dosare unde au fost fixate intervale similare.

Detalii despre dosarul contestat

Informațiile furnizate de CAB vin în contextul apariției unor articole de presă despre un dosar ce urmărește suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dacian-Cosmin Dragoș ca judecător al CCR, cererea fiind formulată la sfârșitul lunii decembrie și având termen stabilit la început de ianuarie.

Disputa privind validitatea numirii lui Dragoș

Contestația vizează suspendarea efectelor Decretului nr. 774 din 8 iulie 2025, care îl numește pe Dragoș judecător CCR pentru o perioadă de 9 ani, începând din 13 iulie 2025. Avocata Silvia Uscov a susținut că numirea acestuia contravine cerințelor constituționale referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, menționând că Dragoș a predat la o facultate de drept timp de doar aproximativ 3 ani și jumătate.

Acuzațiile de neeligibilitate ale lui Dragoș

Cerinta privind vechimea necesară este explicit menționată în Constituție și este reiterată în documentele instituționale ale CCR: judecătorii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, competență profesională înaltă și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Punctul de vedere al lui Dacian Dragoș

Controversa referitoare la profilul profesional al lui Dragoș nu este recentă. Încă din iulie 2025, s-au ridicat întrebări privind activitatea sa didactică, având în vedere că aceasta s-a desfășurat preponderent la o facultate de științe politice și administrație publică, ceea ce ar putea face discutabilă respectarea criteriilor de „învățământ juridic superior” stipulate în Constituție. Dragoș a respins public acuzațiile, afirmând că nu există dubii în privința îndeplinirii cerințelor legale pentru funcția de judecător.

Impactul unei posibile suspendări

Dacă CAB ar accepta cererea de suspendare, decretul ar fi înghețat temporar, ceea ce reprezintă o măsură provizorie specifică procedurii din Legea 554/2004, acordată „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente”.

Consecințele pentru CCR

O asemenea decizie ar putea alimenta o criză de legitimitate, un judecător deja instalat fiind exclus, chiar și temporar, din sistem. Orice act jurisdicțional la care ar participa în această perioadă incertă ar fi supus contestărilor și neîncrederii publice. Această dispută are loc pe fundalul unui calendar încărcat pentru CCR, inclusiv o așteptată decizie pe tema pensiilor magistraților, așteptată pe 16 ianuarie.