Unul dintre cei mai importanți factori care influențează sănătatea psihică nu este legat de succesul profesional sau de situația financiară, ci de calitatea relațiilor apropiate.
Aceasta este concluzia unuia dintre cele mai ample proiecte de cercetare din istorie, studiul Harvard desfășurat pe parcursul a peste opt decenii, care a arătat că relațiile solide și sprijinul emoțional reprezintă cel mai bun predictor al stării de sănătate pe termen lung.
Mecanismul secret prin care respirația oprește starea de alertă a corpului
Organismul uman este programat să reacționeze la pericole, fie ele reale sau doar percepute, printr-un mecanism străvechi de supraviețuire care pregătește corpul pentru luptă sau fugă.
Totuși, există o funcție fiziologică pe care o putem controla în mod conștient și pe care o putem folosi pentru a reduce starea de alertă: respirația.
Atunci când inspirăm lent și expirăm mai prelungit, transmitem sistemului nervos un semnal clar că pericolul a trecut și că organismul poate reveni la o stare de echilibru.
Cercetările arată că un ritm de aproximativ patru secunde de inspirație, urmat de o scurtă pauză și de șase secunde de expirație, poate contribui la reducerea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.
Tehnica mindfulness: respirația conștientă ca ancoră împotriva anxietății
Jon Kabat-Zinn, fondatorul programului de reducere a stresului bazat pe mindfulness, consideră că acest exercițiu simplu funcționează ca o ancoră care readuce atenția în prezent atunci când mintea este copleșită de gânduri negative și îngrijorări.
Însă respirația conștientă este doar una dintre metodele pe care cercetările științifice le-au identificat ca fiind eficiente.
O altă abordare susținută de sute de studii clinice este terapia cognitiv-comportamentală, care se concentrează asupra modului în care interpretăm evenimentele din viața noastră.
Cum putem combate gândurile automate negative fără „optimism artificial”
Atunci când mintea este invadată de gânduri automate precum „nu voi reuși” sau „totul va merge prost”, acestea nu sunt combătute prin optimism artificial, ci prin reformularea lor în variante mai realiste și mai echilibrate.
De exemplu, în locul ideii „nu pot face față tuturor lucrurilor”, poate apărea perspectiva: „nu le pot face pe toate astăzi, dar pot stabili prioritățile”.
Acest proces de restructurare cognitivă contribuie la reducerea anxietății și la dezvoltarea unei mai bune capacități de adaptare.
Instrumentul surprinzător aprobat de știință: scrisul în jurnal și imunitatea
Știința a identificat și un alt instrument surprinzător de eficient: scrisul. Notarea regulată a gândurilor și emoțiilor scoate ruminațiile din cercul nesfârșit al minții și le transformă în experiențe concrete, care pot fi analizate mai ușor.
Studii publicate în Journal of Clinical Psychology asociază această practică nu doar cu diminuarea nivelului de stres perceput, ci și cu îmbunătățirea unor indicatori ai funcționării sistemului imunitar.
La fel de importantă este și mișcarea. Nu sunt necesare antrenamente foarte intense pentru a obține beneficii, scrie incredibilia.ro.
Activități precum mersul alert, dansul, yoga sau înotul, practicate cu regularitate, stimulează producția de endorfine și a unor neurotransmițători precum serotonina și dopamina, substanțe esențiale pentru reglarea stării emoționale.
Specialiștii subliniază că, în acest caz, consecvența este mai importantă decât intensitatea exercițiilor.
Concluziile uluitoare ale studiului Harvard început în 1938
Dintre toate concluziile oferite de cercetările în domeniu, una dintre cele mai solide provine din Harvard Study of Adult Development, un proiect început în anul 1938 și derulat timp de peste 80 de ani.
Rezultatele sale indică faptul că relațiile acolo – fie că este vorba despre familie, prieteni sau comunitate – reprezintă cel mai bun predictor al sănătății fizice și psihice pe termen lung.
Sprijinul emoțional reduce impactul stresului, iar stabilirea unor limite sănătoase în relațiile dificile poate preveni epuizarea cronică.
Niciuna dintre aceste strategii – respirația controlată, restructurarea gândurilor, ținerea unui jurnal, activitatea fizică sau cultivarea relațiilor sociale – nu produce efecte instantanee și nu poate înlocui ajutorul specializat atunci când suferința psihică devine severă.
Practicate în mod constant, însă, aceste obiceiuri contribuie la dezvoltarea unei minți mai flexibile și mai reziliente, capabile să facă față provocărilor vieții fără a fi copleșită de ele.
No Comment! Be the first one.