Legea prevede, în acest moment, limitări legate de vârstă şi de înscrierea în anumite programe de studii atunci când vine vorba despre decontarea celei mai moderne pompe de insulină pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, a declarat, pentru News.ro Cătălina Porojnicu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Judeţean de Urgenţă ”Constantin Andreoiu” Ploieşti.
Dispozitivul costă în jur de 5 mii de euro şi oferă pacienţilor o calitate a vieţii mult îmbunătăţită. „Este o plasă foarte mare de siguranţă pentru pacientul care nu are mereu timp să îşi facă insulină, corecţii, de câte ori glicemia este crescută”, spune Dr. Porojnicu. Nu ar mai trebui să existe decontări realizate în funcţie de anumite limite de vârstă şi de a fi înscris într-o anumită formă de învăţământ, spune Dr. Porojnicu. Pacienţii ar trebui să primească cele mai bune tratamente. Situaţia este de mai mult timp în atenţia coordonatorului Programului Naţional de Diabet, Conf. Dr. Anca Pantea Stoian. Există deja negocieri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asiguări de Sănătate pentru mai multe schimbări în cadrul programului, printre care şi necesitatea lărgirii accesului la acest dispozitiv modern, pentru mai mulţi pacienţi.
Dreptul la deconctare între 18 și 26 de ani
Dr. Porojnicu: Dreptul la decontare, în lege, este specificat până în 26 de ani. Între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu până la începerea anului universitar, ucenici, studenţi, studenţii doctoranzi, şi cei care sunt în modul de instruire individuală pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti şi tinerii care provin din sistemul de protecţie a copilului
„Pompa aceasta se numeşte pompă de insulină augmentată cu senzori de monitorizare a glicemiei capabilă de funcţionare în buclă închisă, tip hcl, aşa se numeşte.
Ce face pompa aceasta? Comunică cu senzorul de monitorizare a glicemiei, ajustează doza de insulină bazală în fucţie de valorile glicemiei, face corecţii de insulină atunci când glicemia este mare şi se opreşte din administrarea insulinei atunci când glicemia este mică.
Practic, este o plasă foarte mare de siguranţă pentru pacientul care nu are mereu timp să îşi facă insulină, corecţii, de câte ori glicemia este crescută.
Dreptul la decontare, în lege, este specificat până în 26 de ani, pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, între 7 şi 26 de ani, pentru copii cu vârsta între 7 şi 8 ani nu avem crierii suplimentare, între 18 şi 26 de ani dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu până la începerea anului universitar, ucenici, studenţi, studenţii doctoranzi, şi cei care sunt în modul de instruire individuală pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti şi tinerii care provin din sistemul de protecţie a copilului, tot până în 26 de ani. Ei au criterii medicale specificate în lege.
Ei trebuie să aibă deja sistem de monitorizare continuă a glicemiei şi anumiţi parametri medicali care să ateste faptul că au un control complet ineficient al diabetului zaharat de tip 1”, a explicat Dr. Porojnicu.
Prețul pompei de insulină
5.000 de euro, preţul pompei moderne de insulină, cu consumabile necesare pentru trei luni. Pompa are o garanţie de 4 ani. Pacienţii primesc consumabilele de la stat, gratuit, în momentul în care îşi achiziţionează singuri pompa de insulină. Este nevoie de lărgirea accesului pacienţilor la acest dispozitiv modern, spune medicul, dând exemplul unei paciente în vârstăd de 22 de ani care lucrează însă care nu studiază. „Am pacientă care are 22 de ani, a terminat liceul şi lucrează, are serviciu, ar beneficia de această pompă de insulină cu siguranţă, i-ar aduce nenumărate beneficii, însă un medic nu poate să-i facă dosar pentru această pompă deoarece lucrează, nu studiază”, spune medicul.
„Preţul ei, cu consumabile pentru 3 luni, e undeva la 5 mii de euro, am destui pacienţi care şi-au achiziţionat din fonduri proprii această pompă. Legislaţia ne permite ca atunci când pacientul îşi achiziţionează din fonduri proprii să primească consumabilele de la stat, în continuare, gratuit, sistemele, rezervoarele, cataterele, senzorii de monitorizare a glicemiei, toate componentele care intră în alcătuirea acestui sistem complicat.
Pompa se achiziţionează o singură dată şi are garanţie 4 ani.
Până în momentul de faţă, legislaţia din România prevede trei pompe cu fir, avem şi o pompă fără fir, dar aceea este clar specificată doar pentru copiii până în 18 ani, dar din pompele cu fir, avem pompă simplă, pompă augmentată cu senzor şi această pompă augmentată cu senzor capabilă să lucreze în buclă închisă.
Deja firma producătoare ne-a anunţat că nu va mai produce pompa simplă, deja devine un dispozitiv destul de învechit, de ce i-am prescrie unui pacient un sistem vechi când există un sistem nou, mult mai performant, care asigură un control glicemic superior, dar şi o calitate a vieţii superioară faţă de celelalte sisteme, e vorba de confortul pacientului, dincolo de controlul glicemiilor.
Ar fi bine să nu mai avem această limită de 26 de ani şi cred că şi această condiţie cu stagiile de pregătire, să fie studenţi, dosctoranzi, nu mi se par nişte condiţii corecte. Am pacientă care are 22 de ani, a terminat liceul şi lucrează, are serviciu, ar beneficia de această pompă de insulină cu siguranţă, i-ar aduce nenumărate beneficii însă un medic nu poate să-i facă dosar pentru această pompă deoarece lucrează, nu studiază.
Nu toţi au acces la educaţie, la studii superioare. La sănătate ar trebui să fie un acces mai facil pentru tinerii aceştia.
Ar trebuisă le dăm ce e mai bun ca tratament şi, în plus, diferenţa de preţ nu este chiar atât de mare, dacă ne raportăm la costurile pentru medicaţia unui pacient cu diabet zaharat de tip 2, pacienţi care sunt mult mai mulţi faţă de cei cu diabet zaharat de tip 1, costurile sunt infime, diferenţele între aceste pompe, aceste sisteme.
Pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 beneficiază de 100% gratuitate în ceea ce priveşte tratamentul de diabet, indiferent de tipul de antidiabetic, oral sau injectabil, presiunea e mult mai mare pe sistem din punct de vedere financiar, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte aceste cheltuieli.
Pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 nu sunt chiar atât de mulţi şi atunci nu ar fi chiar aşa de greu de suportat.
Am un pacient care îşi achiziţionează pompă fără fir, asta e opţiunea lui, îşi doreşte această pompă fără fir care, conform legistaţiei este până în 18 ani, gratuitate, dar el îşi cumpără, a venit la mine rugându-mă să-i dau consumabile, i-am spus că nu am cum să-i ofer aceste consumabile, a spus că va da statul în judecată, dar nu ştiu ce s-a întâmplat, are în jur de 24, 25 de ani.
Ceea ce aştept eu foarte mult în calitate de coordonator de program, aştept ca prescrierea senzorilor de monitorizare a glicemiei să nu se mai facă în farmaciile cu circuit închis. Deja în Prahova peste 60% dintre pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 au sistem de monitorizare a glicemiei, presiunea este foarte foarte mare pe spital şi consumabilele ar trebui prescrise prin ambulator, nu în circuit închis”, a explicat pentru News.ro Dr. Cătălina Porojnicu.
Ce spune coordonatorul Programului naţional de diabet
Ce spune Prof. Dr. Anca Pantea Stoian, coordonator al programului naţional de diabet: Programul va intra într-o nouă etapă şi vor exista schimbări inclusiv legate de accesul pacienţilor la pompa modernă de insulină. Va exista un calendar al schimbărilor majore prin care va trece acest program esenţial pentru pacienţi
”Una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică în prezent este diabetul zaharat. În timp ce numărul persoanelor diagnosticate continuă să crească, efectele bolii depăşesc cu mult controlul glicemiei. Sănătatea inimii şi a rinichilor, vederea, mobilitatea şi, în cele din urmă, speranţa de viaţă sunt toate afectate de diabet.
Programul Naţional de Diabet joacă un rol important în acest context. Este mai mult decât doar acordarea de medicamente sau dispozitive medicale; este principalul instrument prin care persoanele cu diabet pot obţine acces la tratamente şi tehnologii moderne care le permit să-şi controleze mai bine boala, să prevină complicaţiile şi să trăiască o viaţă mai bună.
Un nou pas înainte în dezvoltarea Programului Naţional de Diabet va fi marcat de modificările care vor fi implementate în urma discuţiilor şi colaborării cu CNAS. Aceste schimbări îmbunătăţesc sistemul de îngrijire în diabetologie din România şi răspund mai bine cerinţelor pacienţilor.
Eliminarea limitei de vârstă pentru accesul la tehnologiile moderne de administrare a tratamentului şi de monitorizare a glicemiei este una dintre cele mai importante măsuri. Este o decizie semnificativă din punct de vedere medical şi uman. Beneficiile acestor tehnologii nu se opresc la o anumită vârstă şi au răsunet pe o perioadă lungă de timp . Atât persoanele mai în vârstă, cât şi tinerii sunt adesea mai expuşi riscului de hipoglicemie şi necesită o monitorizare atentă, dincolo de instrumentele clasice. Impactul episoadelor repetate de hipoglicemie este semnificativ în viaţa pacientului cu diabet. Nici frecventele episoade de hiperglicemie nu sunt de ignorat; expunerea la hiperglicemie pe termen lung reprezintă de fapt plasarea pacientului într-un grup de risc înalt sau foarte înalt de a dezvolta complicaţii cronice ale diabetului. Tehnologiile moderne sunt eficiente pe termen lung. Utilizarea acestor produse îi poate ajuta să-şi controleze mai bine boala, să fie mai în siguranţă în viaţa de zi cu zi şi să aibă o calitate a vieţii semnificativ îmbunătăţită.
„În esenţă, aceste modificări înseamnă un acces mai egal la inovaţie şi o abordare centrată pe nevoile pacientului, indiferent de vârstă”, a explicat expertul.
Programul naţional de diabet este în permanentă transformare
Programul naţional de diabet este în permanentă transformare, spune Prof. Dr. Anca Pantea Stoian. Dacă la început accesul la pompele moderne de insulină a fost implementat pe grupe prioritare, ulterior, acesta se va extinde, spune specialistul care aduce în atenţie necesitatea educaţiei pacientului, astfel încât acesta să ştie să le folosească la un nivel optim.
„În medicina modernă, criteriul esenţial trebuie să fie beneficiul clinic şi recomandarea medicului. Nu există limite administrative de vârstă; acestea au fost însă utilizate pe termen scurt doar din perspectiva momentului în care au fost introduse tipuri noi de pompe. Iniţial, strategia a fost ca, în Programul Naţional de Diabet, să optimizăm accesul, în primul rând, pe grupe de prioritate, ca, ulterior, în funcţie de nevoi şi cerinţe, să putem extinde şi mai mult acest program pentru alte categorii de pacienţi. În acest moment ne aflăm acum.
Prin această modificare, Programul Naţional de Diabet devine mai echitabil, incluziv şi mai aproape de principiile medicinei personalizate.
Referitor la pompele moderne, există totuşi câteva atenţionări care merită menţionate. Aceste dispozitive sunt extrem de competitive, pot să imite aproape fidel pancreasul artificial, dar în aceeaşi măsură necesită şi o anume pregătire a pacientului, esenţială înainte de montarea acestei pompe.
Pe de altă parte, există un timp necesar în care pacientul trebuie educat înainte de accesarea acestor dispozitive şi, în funcţie de nivelul de cunoştinţe şi abilităţi, poate sau nu să le folosească. Este ideal să avem programe de educaţie în acest sens, astfel încât pacientul să fie cât mai compliant posibil cu device-ul respectiv.
Pe de altă parte, există şi alte tipuri de pompe de livrare automată a insulinei, adresate diverselor tipuri de pacienţi, care pot, evident, fi accesate în funcţie de nevoi şi de opţiuni personale. Medicul diabetolog curant consiliază pacientul în alegerea dispozitivului care poate aduce beneficii maxime în raport cu pregătirea şi abilităţile fiecărui pacient în parte. Cu alte cuvinte, inclusiv accesul la tehnologie, precum şi accesul la terapie, trebuie să fie personalizat”, a explicat Prof. Dr. Anca Pantea Stoian.
Programul naţional de diabet va suferi şi alte modificări importante
Programul naţional de diabet va suferi şi alte modificări importante, conform unui calendar stabilit împreună cu decidenţii din domeniu: creşterea numărului de teste pentru automonitorizarea glicemiei, precum şi eliberarea, în farmaciile cu circuit deschis, a consumabilelor pentru senzori şi pompe.
„O altă modificare importantă pe care o vizăm este creşterea numărului de teste pentru automonitorizarea glicemiei. Poate că este un detaliu nesemnificativ din perspectivă tehnică, însă persoana cu diabet care trăieşte cu această afecţiune are nevoie de monitorizare, pentru că fiecare verificare a glicemiei oferă informaţii care permit ajustarea tratamentului şi prevenirea hipoglicemiilor, de ce nu, a dezechilibrelor metabolice în general.
Mai multe teste înseamnă mai multă siguranţă pentru pacient, mai mult control asupra bolii şi o decizie terapeutică mai bine fundamentată. Pe de altă parte, reprezintă şi o investiţie în prevenţie, deoarece un control metabolic mai bun reduce riscul de complicaţii şi de internări evitabile.
Căutăm soluţii şi încercăm să gestionăm cât mai bine cu putinţă posibilitatea ca consumabilele pentru senzori şi pompe să fie eliberate în circuit deschis. Această măsură simplifică semnificativ accesul pacientului la dispozitivele de care depinde în fiecare zi. În acest fel, încercăm să reducem birocraţia, să limităm deplasările inutile şi să facilităm continuarea tratamentului.
Atunci când a fost demarat subprogramul pentru senzori şi pentru pompe, numărul pacienţilor era relativ scazut, însă, pe parcursul timpului, acesta a crescut exponenţial, în fiecare an, iar acum este momentul să reevaluăm şi să regândim strategia în funcţie de numărul de pacienţi pe care îi avem înrolaţi în momentul de faţă. Aşadar, toate modificările care vor fi operate trebuie să aibă acelaşi obiectiv, creşterea accesului la tehnologie şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacienţilor cu diabet, ţinând cont că diabetologia modernă nu înseamnă doar prescrierea unui tratament, înseamnă monitorizare continuă, educaţie terapeutică, utilizarea tehnologiei digitale şi luarea unor decizii bazate pe date în timp real, dar mai ales limitarea instalării complicatiilor si o calitate a vieţii cât mai bună.
Aceste modificări nu reprezintă un final de proces, ci un început de etapă, vor mai fi şi alte discuţii şi cu siguranţă vom stabili un calendar în acest sens. Consider că e un pas important, în primul rând, prin faptul că am putut găsi această deschidere la comunicare. Eu sper că, în scurt timp, în câteva luni de zile, putem să operăm aceste modificări pe care ni le dorim şi să putem alinia Programul Naţional la recomandările internaţionale. Nu sunt singurele acţiuni planificate; este un plan mult mai amplu, însă vom elabora un calendar de activităţi, pentru a putea aborda integrativ toate aspectele”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Anca Pantea Stoian.
No Comment! Be the first one.