În 2015, aproximativ 10.000 de persoane pe săptămână soseau în Suedia, majoritatea fugind de conflictele din Siria, Afganistan și Irak. Pe atunci, țara găzduia unul dintre cele mai mari fluxuri pe cap de locuitor din Europa. În deceniul care a urmat, numărul persoanelor care solicită azil în fiecare an a scăzut de la 163.000 la aproximativ 9.000. Din această vară însă trei schimbări de politică converg, relatează Al Jazeera.
Măsuri stricte luate de Suedia
La 12 iunie, odată cu intrarea în vigoare a noului Pact de Migrație și Azil al UE, Suedia a ales cele mai stricte opțiuni de implementare disponibile oricărui stat membru.
Pe 12 iulie, intră în vigoare o nouă lege, care restricționează toți solicitanții de azil veniți la permise de ședere temporară, eliminând calea către permanență care odată definea abordarea Suediei față de integrare.
Iar pe 13 iulie, așa-numita “lege a informatorilor” va obliga șase agenții de stat, inclusiv autoritatea fiscală și serviciile sociale, să raporteze poliției persoanele suspectate fără acte, încălcând normele de confidențialitate.
Împreună, spun experții juridici, aceste noi legi nu doar înăspresc politica de migrație suedeză.
„O nouă Suedie ”
Ele redefinesc fundamental ce înseamnă să trăiești în Suedia fără pașaport suedez.
“Ne trezim la o nouă Suedie după această vară”, a declarat Sofia Ronnow Pessah, avocat pentru drepturile de azil și consilier de politici la RFSL Ungdom, pentru Al Jazeera. “Unii oameni vor simți că trebuie să fie mereu în gardă, încercând să înțeleagă cum le va fi afectată viața, chiar și în moduri la care nu se gândesc cu adevărat. Și asta, într-o evaluare mai puțin juridică, este sfâșietor.”
Legea informatorilor a stârnit o alarmă deosebită în rândul persoanelor fără acte precum Leili Mehtarabbasi, o iraniană de 70 de ani care trăiește în Suedia fără statut legal de aproape 26 de ani, și familia ei.
Fiul ei, Ali Reza Roudaki, 49 de ani, manager la o companie de baterii navale, spune povestea familiei cu epuizarea măsurată a cuiva care navighează în același labirint de zeci de ani.
Mehtarabbasi a venit în Suedia cu viză de vizitator în 2000 pentru a-și susține sora după moartea tatălui lor.
Cam în aceeași perioadă, Roudaki, un student activ politic, a fost arestat în Iran. El și fratele său mai mic au plecat curând prin Turcia, ajungând în Suedia după o călătorie care a durat opt luni.
Fiii au obținut rezidența printr-o lege din 2009 care permite migranților fără acte cu istoric de angajare să aplice din nou. Mehtarabbasi nu a făcut parte din acea rundă. A rămas ascunsă. A supraviețuit cancerului de sân în timp ce era fără acte, a accesat tratament prin conexiuni cu Crucea Roșie și a participat la demonstrații în sprijinul mișcării pentru drepturile omului din Iran.
Fiecare nouă cerere a fost respinsă. Acum are un caz în curs la tribunalul de migrație.
“Cu toate noile legi,” a spus Roudaki, “e ca o Misiune Imposibilă pentru noi.”
Plecarea nu este o opțiune. Anul trecut, soția lui a murit de cancer, iar Mehtarabbasi are acum grijă de nepoata ei de patru ani.
“Nu știu ce altceva am putea face,” a spus el. “Trebuie doar să așteptăm și să vedem.”
Noile condiții
În cazul trecerii la permisele doar temporare, rezidenții trebuie să demonstreze în mod continuu eligibilitatea pentru reînnoire. Pierderea unui loc de muncă, concediul parental sau întârzierea unei datorii pot declanșa acum revocarea. O nouă lege privind “comportamentul” permite revocarea rezidenței pentru comportamente care nu reprezintă urmărirea penală și, a avertizat Pessah, este “destul de vag definită”.
O lege propusă privind reunificarea familială ar impune un venit lunar de aproximativ 53.000 de coroane (5.500 de dolari) pentru o persoană cu doi copii care dorește să aducă un soț în Suedia. Reînnoirile în așteptare înseamnă că candidații nu pot părăsi țara, în timp ce angajatorii sunt probabil reticenți să angajeze persoane al căror statut este incert.
Contextul politic din Suedia
Măsuri de migrație mai stricte au fost adoptate din 2022, când alegerile au adus la putere un Guvern de centru-dreapta dependent de Democrații Suedezi, un partid cu rădăcini de extremă dreapta.
Pe 17 iunie, în Parlamentul European, când a trecut un vot menit să accelereze deportările, reprezentanții extremei drepte au scandat “Trimiteți-i înapoi”.
Europarlamentul suedez Abir Al-Sahlani din Partidul de Centru s-a ridicat pentru a răspunde: “Nu m-am simțit niciodată nesigur în această cameră, până acum.”
Social-democrații suedezi s-au abținut, singura delegație de centru-stânga din Europa care a făcut acest lucru, deoarece 84% dintre colegii lor social-democrați de pe continent au votat împotrivă.
Social-democrații, cel mai mare partid de opoziție, au promis, de asemenea, o politică strictă de migrație, dar au indicat că nu vor coopera cu Democrații Suedezi și vor respinge propuneri controversate, cum ar fi revocarea retroactivă a permiselor de ședere permanentă. Ei ar modifica, nu abroga, legea informatorilor și regulile de revocare.
Dar noul pact de migrație al UE este drept european, iar demontarea acestuia necesită un consens european.
“Efectele se văd mult mai târziu,” a spus Pessah. “Protestele pe care le vedem acum legate de deportarea tinerilor care au trăit toată viața în Suedia, acestea sunt legi de acum trei ani. S-au întâmplat atât de multe de atunci.”
Sursă: stiripesurse.ro
No Comment! Be the first one.