La zece ani după Brexit, Londra își păstrează statutul de centru financiar global, însă influența sa pe piețele internaționale s-a diminuat treptat, pe fondul relocării unor activități către Uniunea Europeană și al pierderii de cotă de piață în mai multe segmente-cheie ale industriei financiare.
Investiții și reziliență după Brexit
Înaintea referendumului din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, avertiza că banca ar putea muta până la 4.000 de locuri de muncă din Regatul Unit dacă britanicii votează pentru Brexit.
Zece ani mai târziu, aceeaşi bancă intenţionează să construiască un nou turn de birouri în Canary Wharf, la Londra, capabil să găzduiască până la 12.000 de angajaţi, transmite Reuters, citează News.ro.
Proiectul a fost salutat de ministrul britanic de Finanţe, Rachel Reeves, drept o investiţie de încredere de miliarde de lire sterline în economia britanică.
Situaţia ilustrează modul în care industria financiară britanică a rezistat mai bine decât anticipau mulţi observatori după Brexit. Numărul angajaţilor din City of London se apropie de niveluri record, iar marile bănci înregistrează profituri istorice.
Totuşi, datele analizate de Reuters şi opiniile experţilor arată o realitate mai nuanţată: Londra rămâne unul dintre cele mai importante centre financiare ale lumii, însă poziţia sa dominantă a fost erodată.
Michael Mainelli, fost primar al City of London, afirmă că Brexitul a slăbit fără îndoială poziţia Londrei, determinând mutarea unor activităţi şi locuri de muncă către oraşe precum Paris şi Dublin.
Pentru a continua să deservească clienţii din Uniunea Europeană după pierderea drepturilor de operare automată pe piaţa comunitară, instituţiile financiare britanice au transferat aproximativ 40.000 de locuri de muncă către centre financiare din UE.
Pierderi de cotă de piață și relocări în UE
Potrivit datelor citate de Barclays, Regatul Unit rămâne a doua destinaţie mondială pentru capitalul internaţional, după Statele Unite, găzduind investiţii şi depozite transfrontaliere de peste 12 trilioane de lire sterline la sfârşitul anului 2025.
Cu toate acestea, ponderea Marii Britanii în fluxurile globale de capital a scăzut de la 8,6% în 2015 la 7% în 2025. În aceeaşi perioadă, cota Statelor Unite a crescut de la aproximativ 20% la 25%.
Cercetările companiei New Financial arată că Regatul Unit a pierdut cotă de piaţă în 10 dintre cele 12 segmente majore ale finanţelor internaţionale, inclusiv tranzacţiile valutare, listările bursiere şi administrarea activelor.
Fondatorul New Financial, William Wright, compară impactul Brexitului cu ”ruperea propriului braţ”.
”Nu a fost fatal, dar nici benefic. A existat un grad important de autovătămare economică”, spune acesta.
Factorii care au susținut sectorul financiar britanic
În acelaşi timp, mai mulţi factori au ajutat sectorul financiar britanic să rămână competitiv.
Creşterea dobânzilor după pandemia de COVID-19 a majorat semnificativ profiturile băncilor. Guvernul laburist instalat în 2024 a accelerat dereglementarea sectorului financiar, argumentând că regulile introduse după criza financiară din 2008 frânau creşterea economică.
Companiile de asigurări au beneficiat şi ele de modificarea regulilor Solvency II moştenite din legislaţia europeană. Reducerea cerinţelor administrative şi a capitalului obligatoriu a stimulat sectorul, iar primele brute subscrise pe piaţa londoneză s-au dublat în ultimul deceniu, ajungând la 187 de miliarde de dolari.
Londra s-a consolidat şi ca centru al tehnologiei financiare. Revolut a devenit cea mai valoroasă companie fintech din Europa, fiind evaluată la aproximativ 75 de miliarde de dolari.
Costurile economice ale ieșirii din UE
Cu toate acestea, economia britanică în ansamblu a avut o evoluţie mai modestă decât cea americană şi chiar decât zona euro.
Experţii guvernamentali estimează că productivitatea pe termen lung a economiei britanice va fi cu aproximativ 4% mai mică decât ar fi fost dacă ţara ar fi rămas în Uniunea Europeană.
Neil Birrell, director de investiţii la Premier Miton, consideră că Brexitul a făcut Regatul Unit mai puţin atractiv pentru investitori.
Randamentele obligaţiunilor britanice se află printre cele mai ridicate din lumea dezvoltată, pe fondul instabilităţii politice care a adus şase prim-miniştri diferiţi în cei zece ani de după referendum.
Costurile mai ridicate de împrumut afectează atât companiile, cât şi gospodăriile. Datele Băncii Angliei arată că finanţarea acordată întreprinderilor mici, raportată la produsul intern brut, a scăzut de la peste 8% în 2016 la aproximativ 6,5% în prezent.
Brexitul a adus şi costuri administrative suplimentare, inclusiv documentaţie vamală mai complexă şi perturbări ale lanţurilor de aprovizionare.
Londra rămâne poarta de acces către Europa
Cu toate acestea, mulţi lideri ai City-ului consideră că Uniunea Europeană nu a profitat pe deplin de oportunitatea creată de Brexit. Proiectele de integrare a pieţelor financiare europene au avansat lent, iar Londra continuă să fie principalul punct de acces al investitorilor internaţionali către pieţele europene.
”Deoarece Uniunea Europeană nu a făcut progrese majore în ultimul deceniu, nici Marea Britanie nu a pierdut atât de mult pe cât s-ar fi putut. City rămâne poarta de intrare către pieţele de capital europene”, a concluzionat Michael Mainelli.
No Comment! Be the first one.