Real Partid vs Furt Club United

Deci, duminică, la ora 9.00, turcii tocmai fuseseră înfrânți în mlaștinile din Vancouver. Nu, nu e o veste bună. Da, Turcia ne-a bătut și s-a dus în America în locul nostru. Dar să ținem ură și dușmănie celor care ne bat acum la fotbal ne-ar izola pe plan mondial. Am rămâne prieteni doar cu Barbuda și Vanuatu.

A doua veste proastă e că i-a bătut Australia. Adică, băieții care ne-au dat nouă omorul au fost ridiculizați de niște băieți care înțeleg prin fotbal o chestie care se joacă cu mingea de rugby, îmbrăcați în maiouri de baschet, pe un teren rotund. Te scuturi de groază numai la gândul că în martie, la Istanbul, se putea întâmpla o nenorocire ca acum trei ani la Lucerna: Poc! Mingea îi cade în cap lui Pușcaș, sare la Moruțan, Mihăilă dă în ea și ieri ne trezeam la Vancouver, față în față cu niște tipi nervoși că au fost deranjați de la fugărit rechini, călare pe pisica de mare.

Așa că duminică, la ora 9.00, eram deja triști când Nicușor Dan a apărut cu alte două vești proaste, sub forma lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. Se știe: din sportul ăsta al lor, noi mereu am pierdut. Dar parcă ne băteau echipe mai mari. După un campionat, ieșeai în zdrențe, cu portofelul rupt, dar mândru că ai jucat cu Real Partid și Furt Club United. Acum ne-o luăm ca la fotbal, de la retrogradații lui Bolojan, în timp ce oamenii lui Nicușor trag la poartă fără minge. 

Și biletele la sportul ăsta s-au scumpit de zici că ne-am dus la Mondiale.