Potrivit unui proiect de lege depus recent la Parlament, pe lângă reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă, angajatorii ar putea primi până la 3.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană încadrată în grad de handicap, timp de doi ani, dar și un bonus suplimentar de 5.000 de lei, dacă păstrează salariații cu dizabilități pe termen lung.
Proiectul de lege privind „stimularea incluziunii active pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și susținerea angajatorilor care asigură integrarea profesională a acestora”, înregistrat recent la Senat de șapte parlamentari POT și neafiliați, are ca obiectiv declarat „creșterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilități, reducerea excluziunii sociale și dezvoltarea unui mecanism sustenabil de incluziune activă pe piața muncii”.
Inițiatorii susțin că actualul sistem nu reușește să ofere suficiente stimulente pentru angajatori și că multe persoane cu dizabilități întâmpină dificultăți majore în găsirea și păstrarea unui loc de muncă.
„Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități rămâne semnificativ redusă în comparație cu media populației active”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit autorilor proiectului, firmele evită angajarea persoanelor cu dizabilități din cauza costurilor suplimentare generate de adaptarea locurilor de muncă, a birocrației și a lipsei unor mecanisme eficiente de sprijin.
Mai mult, aceștia critică actuala legislație, subliniind că aceasta este „construită într-o măsură prea mare pe sancțiuni și obligații legale, fără a dezvolta suficient componenta de stimulare și susținere activă a incluziunii profesionale”.
Reducerea cu 50% a contribuției asiguratorii pentru muncă
Una dintre măsurile propuse este „reducerea cu 50% a contribuției asiguratorii pentru muncă aferente persoanelor cu dizabilități angajate”. Facilitatea ar urma să fie acordată angajatorilor pentru o perioadă de 24 de luni de la încadrarea în muncă a persoanei respective.
Practic, se reduc unele din costurile salariale suportate de firme, pentru a încuraja recrutarea persoanelor cu handicap.
Proiectul prevede și deductibilitatea integrală a cheltuielilor efectuate pentru:
• adaptarea locului de muncă;
• achiziția de echipamente asistive;
• implementarea tehnologiilor accesibile;
• programe de formare profesională dedicate persoanelor cu dizabilități.
Această măsură vizează una dintre principalele probleme invocate de angajatori: costurile suplimentare necesare pentru adaptarea infrastructurii și a echipamentelor la nevoile angajaților cu dizabilități.
Subvenții lunare și un „bonus de stabilitate”
Pe lângă facilitățile fiscale, proiectul introduce și subvenții directe acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Astfel, angajatorii ar putea primi:
• 2.500 de lei pe lună pentru fiecare persoană încadrată în grad de handicap mediu;
• 3.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană încadrată în grad de handicap accentuat sau grav.
Subvențiile ar urma să fie acordate pentru maximum 24 de luni.
Mai mult, proiectul de lege introduce și un bonus suplimentar pentru angajatorii care păstrează salariații cu dizabilități pe termen lung. Concret, firmele care mențin raporturile de muncă mai mult de 24 de luni vor putea primi un „bonus de stabilitate în cuantum de 5.000 de lei pentru fiecare persoană menținută în activitate”.
Măsura urmărește să încurajeze nu doar angajarea, ci și menținerea în câmpul muncii, pe termen lung, a persoanelor cu dizabilități.
O altă prevedere importantă este posibilitatea ca statul să suporte până la 90% din costurile necesare pentru: adaptarea spațiilor de lucru, achiziția de echipamente asistive și implementarea tehnologiilor necesare desfășurării activității profesionale.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru acordarea facilităților
Pentru a beneficia de toate aceste avantaje, angajatorii trebuie să respecte mai multe condiții.
Contractul de muncă trebuie să fie încheiat pe durată nedeterminată, iar timpul de lucru trebuie să fie de minimum patru ore pe zi. În plus, raporturile de muncă trebuie menținute cel puțin 24 de luni. Dacă angajatorul încetează contractul înainte de expirarea acestei perioade din motive care îi sunt imputabile, facilitățile acordate vor fi recuperate proporțional de către stat.
Autorii proiectului susțin că integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități nu trebuie privită doar ca o obligație legală, iar documentul pus în dezbatere parlamentară urmărește tocmai „trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe obligații și sancțiuni către un model construit pe stimulare economică și parteneriat între stat și mediul economic”.
„Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități nu trebuie privită exclusiv ca o obligație legală sau ca o simplă măsură de asistență socială. Ea reprezintă o investiție legitimă și necesară în capitalul uman”, se arată în expunerea de motive.
Sunt propuse, totodată, și mecanisme alternative pentru angajatorii care nu respectă obligațiile privind încadrarea persoanelor cu dizabilități prevăzute de Legea 448/2006.
Aceștia ar putea direcționa sumele datorate către: programe de integrare profesională; unități protejate autorizate; organizații neguvernamentale acreditate care desfășoară activități de incluziune profesională.
Inițiatorii consideră că această soluție ar permite utilizarea mai eficientă a fondurilor și ar genera beneficii directe pentru persoanele cu dizabilități.
Autorii noului proiect susțin că măsurile propuse ar putea reduce dependența de prestațiile sociale, ar crește numărul contribuabililor activi și ar valorifica mai bine potențialul profesional al persoanelor cu dizabilități. „Excluderea persoanelor cu dizabilități de pe piața muncii generează dependență socială, izolare și vulnerabilitate economică, în timp ce statul pierde resurse umane valoroase”, avertizează aceștia.
No Comment! Be the first one.