Subiectul hrănirii porumbeilor în zonele urbane din România generează numeroase dispute, în condițiile în care numărul mare de păsări adunate în piețe și parcuri provoacă adesea murdărie și neplăceri cetățenilor. Chiar dacă o bună parte din populație îi consideră inofensivi și alege să le arunce de mâncare din compasiune sau divertisment, acest gest nu face decât să accelereze înmulțirea lor necontrolată în mediul urban.
Exemplarele de porumbei sălbăticiți (Columba livia) s-au adaptat perfect la viața de la oraș, stabilindu-și coloniile în poduri, pe clădiri sau monumente istorice, unde profită din plin de generozitatea trecătorilor și de sursele constante de hrană pe care aceștia le pun la dispoziție.
Stolurile de porumbei cauzează probleme în orașe
De-a lungul timpului, stolurile de porumbei au stârnit controverse. Unii specialiști au arătat că pot răspândi boli și paraziți prin excrementele pe care le produc, iar, pe lângă riscurile sanitare, prezența lor în număr mare are și un impact economic asupra orașelor, din cauza costurilor de curățare și întreținere a infrastructurii construite de oameni.
În mai multe orașe din România, hrănirea porumbeilor a fost interzisă prin reglementările autorităților locale, iar cei care încalcă astfel de dispoziții riscă amenzi. Motivația unor astfel de măsuri este dată de faptul că hrănirea constantă a porumbeilor în spații publice duce la concentrarea păsărilor în anumite zone, iar aceasta cauzează mizerie și disconfort.
Resturile alimentare cu care sunt hrăniți porumbeii pot atrage dăunători, de la insecte la rozătoare, iar excrementele acide lăsate de porumbei nu sunt de neglijat. Mulți români trec peste riscul de a fi amendați, hrănind porumbeii, pe care îi consideră păsări prietenoase. Vederea unor persoane care hrănesc zi de zi porumbeii în anumite parcuri a devenit o priveliște obișnuită în unele localități. Capitala nu face excepție, chiar dacă mulți localnici se arată revoltați de astfel de obiceiuri.
Dezbatere aprinsă pe seama porumbeilor
Mesajul publicat de un localnic din București pe platforma Reddit, în care reclamă că hrănirea porumbeilor nu este un „bine” făcut acestora, ci mai degrabă o contribuție la suprapopularea orașului cu porumbei, a stârnit un val de reacții.
„Bucureștiul efectiv pute a porumbei și e plin de găinaț de porumbei peste tot. Nu poți să stai liniștit într-o stație de autobuz fără să apară cineva care împrăștie pâine pe jos sau să stai sub niște cabluri ori un felinar, că există șanse reale să se ușureze un porumbel pe tine în orice moment. Empatia reală nu înseamnă să creezi colonii uriașe de porumbei doar pentru a-ți spune: uite ce om bun sunt!”, a reclamat acesta.
Mulți români i-au dat dreptate. Unii i-au comparat pe cei care hrănesc porumbeii cu cei care au în grijă pisici hoinare.
„Dacă stai la bloc, ai observat deja probabil că pute numai a pisică. Să nu mai zic că se suie pe mașini, zgârie și distrug tot”, afirmă un internaut.
Altcineva reclamă modul facil prin care cei care hrănesc porumbeii își arată generozitatea, scrie adevarul.ro.
„Câinele trebuie plimbat, după pisică strângi din litieră, copilul îl ai în grijă minim 18 ani, cerșetorii tot timpul plusează: «Da’ o țigară n-ai? Dar cât e ceasul?» etc. Porumbeii — nimic. Cu jumătate de franzelă sub braț, devii Mecena aviar”, afirmă acesta.
Altcineva susține că este firesc să existe atât faună, cât și floră urbană, pe care unii să o întrețină și alții să o distrugă.
„Toate fac parte din acest codru urban în care viețuim, presupun. N-aș zice că îmi plac, dar nici că-i detest. Și nu se găinățează doar ei, mai avem și gaițe, ciori, stăncuțe etc.”, afirmă acesta.
Găinațul de porumbel, marea supărare a localnicilor
Unii susțin că, din cauză că sunt hrăniți cu pâine, porumbeii împrăștie găinaț peste tot. Alt român adaugă că, deși locuiește alături de un vecin care crește porumbei, casa lui este ocolită de aceștia.
„Am un motan foarte apt și cu un apetit destul de mare. I-am făcut acces și pe casă, ca să fie bine! În schimb? Mașinile? Pentru că sunt parcate sub cabluri, sunt absolut nimicite”, remarcă acesta.
Un alt localnic din București susține că, în timpul plimbărilor sale, a observat locuri de parcare acoperite de găinaț de porumbei. Altcineva povestește experiența americană cu porumbeii, unde hrănirea lor poate aduce amenzi usturătoare.
„Când am fost în NYC, erau pancarte cu «Interzis hrănitul porumbeilor. Amendă 450 de dolari». Scris în engleză, desigur. Erau și foarte prietenoși acești porumbei. Am stat ceva timp afară, pe niște trepte, și, de la un moment dat, au început să se urce pe mine. Nu m-a deranjat până a strănutat unul dintre ei”, afirmă el.
Unii români sunt însă de acord cu hrănirea stradală a porumbeilor și i-au invitat pe cei care nu îi suportă „să își facă garaje”. Alții au adăugat că oamenii produc mai multă mizerie decât porumbeii.
„Niciunul dintre «binevoitorii» care se înscriu în actul caritabil de a le da pâine porumbeilor nu are minimul de bun-simț să accepte că, în timp, pâinea le distruge abilitatea de a zbura. Semințele necondimentate și neprăjite sunt prea scumpe pentru o faptă bună, așa că îi otrăvește lumea în numele milei”, reclamă un internaut.
Un alt român afirmă că, atunci când sunt înfometați, porumbeii devin și mai invazivi și că lumea trebuie să accepte că habitatul lor este orașul. Un internaut crede că porumbeii nu reprezintă o problemă atât de mare și trebuie lăsați în pace, pentru că aduc bucurie vârstnicilor și copiilor.
„Sunt purtători de la fel de multe boli ca șobolanii. Sunt considerați dăunători și este contravenție să îi hrănești, cu un motiv. Lumea se plângea că e Cișmigiul plin de găinaț de porumbei, dar nici nu voia să plătească mai multe taxe ca să îl curețe. Sunt mulți care consideră că, dacă e plăcerea babei sau a copilului să se își facă nevoile pe stâlpul de la colțul străzii, trebuie să îi lăsăm”, adaugă altcineva.
Altcineva susține că unele locuri din Piața Victoriei au ajuns focare de infecție din cauza oamenilor care hrănesc porumbeii.
„Acolo stă mereu o cerșetoare, de 10 ani, și e ca femeia cu porumbei din filmul «Singur acasă 2». Porumbeii se lovesc de oameni și continuu acolo e miros de găinaț”, susține acesta.
Un român recunoaște că oferă mâncare porumbeilor doar dacă mănâncă produse de patiserie pe stradă.
„Nu mă cred un om bun pentru asta și știu că nu le face bine, dar îmi închipui că, de atâția ani de când mănâncă doar gunoaie, s-au mai adaptat și ei. Porumbeii au fost domesticiți și apoi lăsați liberi, iar acum noi îi numim șobolani cu aripi și vrem să dispară. Mi se par haioși și drăguți. Unii or avea boli, dar majoritatea dintre ele nu reprezintă un risc pentru oameni. Oricum, ai întotdeauna alegerea să nu-i atingi. Și să te speli pe mâini”, afirmă acesta.
Porumbeii, apreciați și urâți
Altcineva afirmă că porumbeii au fost aduși de oameni în oraș, astfel că aceștia nu ar trebui să se plângă de invazia lor.
„Orașul nu pute a porumbei. Nu e găinaț peste tot. Sunt și ei suflete. Nu s-a răhățit niciunul pe mine până acum”, spune altcineva.
Un alt român susține că, din cauza porumbeilor, a pierdut chiriași în locuințele deasupra cărora aceștia cuibăresc. „Mirosul este absolut pestilențial! Zgomotul este absolut înnebunitor”, scrie acesta.
Un român atrage atenția că majoritatea oamenilor le oferă pâine, care nu este însă bună pentru ei.
„Dacă e găinaț de porumbei pe străzi, e vina administrației publice că nu curăță trotuarele, așa cum ar fi normal, nu a păsărilor că există”, adaugă acesta.
Un român susține că, deși a fost „victima” porumbeilor, nu le poartă vreo urmă de ură. Totuși, ar prefera ca numărul lor să fie mai mic.
„De ce tot îi hrănesc oamenii? Au senzația că nu se descurcă singuri? Cum ar fi dacă, în loc să intervenim peste faună, i-am lăsa să mănânce fix ce găsesc deja prin zonele pe unde zboară? Sunt niște păsări perfect capabile să-și caute hrana în natură și probabil ar face și alegeri mai bune decât pâinea. De ce credeți că ne umplem de omizi și alți dăunători? Pentru că prădătorii naturali stau cu burta în sus, de sătui ce sunt”, crede acesta.
Altcineva reclamă însă că, în Cișmigiu, după fiecare ploaie nu poate respira, pentru că se ridică din pământ și de pe alei un miros extrem de puternic de găinaț.
„Eu nu mai hrănesc porumbeii de mai bine de 10 ani. Aceștia sunt șobolanii cerului. Ați hrănit vreodată șobolani? Nu? Păi atunci porumbeii de ce?”, crede altcineva.
Porumbeii nu trebuie hrăniți vara
Unii cred că iubitorii de porumbei nu sunt sinceri.
„Dacă vrei să ai grijă de un animal, poți să iei un cățel sau o pisică, dar asta presupune responsabilitate. Așa că îți satisfaci creierul că, mamă, ce faptă bună ai făcut când ai scos un colț de pâine, l-ai dat la porumbei și ai plecat mai departe”, scrie un internaut.
Altcineva susține că nu mai are loc să treacă de ei în unele piețe și că fac mizerie pe terase.
„Nu există un ecosistem urban. Mediul urban e, prin definiție, artificial, creat și stăpânit de om. Mie-mi plac porumbeii. Oamenii care nu îi iubesc chiar nu au probleme mai mari în viață decât ei?”, adaugă acesta.
Societatea Română de Ornitologie arată, într-un articol dedicat hrănirii păsărilor sălbatice, că, în timpul verii, ele găsesc cu ușurință hrană, atât de origine vegetală, cât și animală: insecte, moluște, amfibieni și reptile. Între tipurile de hrană recomandate se numără semințele uleioase, ca floarea-soarelui, semințele de dovleac, semințele de in și de cânepă, miezul de nuci, miezul de alune, hrana vegetală — legume fierte sau fructe — și grăsimea animală.
Sunt contraindicate alimentele sărate și condimentate: semințele sărate, prăjite, slănina condimentată sau afumată etc.; alimentele procesate; pâinea; pastele și orezul; cerealele: grâul, orzul, ovăzul, tărâța și porumbul.
Pâinea poate cauza probleme păsărilor
Deși nu este toxică pentru păsările sălbatice, pâinea, cel mai adesea oferită ca hrană acestor păsări, le poate cauza o mulțime de probleme, arată specialiștii în nutriție.
„Cea mai mare parte a pâinii este foarte nesănătoasă pentru păsări, deoarece este puternic procesată și conține conservanți, sare și zahăr, pe care organismul lor nu le poate procesa. Ingredientul principal este făina rafinată, din care a fost îndepărtată partea hrănitoare a cerealelor”, arată site-ul Nest and Glow, specializat în alimentație sănătoasă.
Pâinea conține puține proteine, iar acest lucru este vital pentru ca păsările să dezvolte mușchi și pene. Umple stomacul unei păsări, dar nu oferă prea multă hrană. Pâinea, de asemenea, nu are grăsimi, iar păsările depind de grăsimi pentru energie.
„Pâinea este foarte bogată în carbohidrați, dar oferă puțin altceva în ceea ce privește nutriția. Acest lucru este problematic, deoarece umple burticile mici ale păsărilor sălbatice foarte repede — lăsându-le frumoase și pline, dar fără nutrienții de care au nevoie. Cu alte cuvinte, pâinea este practic junk food pentru păsări”, arată Armstrong Bird Food, un site de specialitate din Canada.
Pâinea oferită zilnic păsărilor sălbatice din orașe duce la suprapopularea acestor locuri, lucru care poate avea efecte negative asupra ecosistemului local. Cea care nu mai este mâncată de acestea poate atrage dăunători, ca rozătoarele și gândacii, care pot răspândi boli. Prin mucegăire, deși nu se întâmplă așa cu fiecare bucată de pâine putredă, poate cauza infecții păsărilor care o consumă.
„Păsările care mănâncă pâine în exces vor răspândi mai multe fecale și, după cum se dovedește, acestea au o mulțime de bacterii urâte, care pot adăposti o varietate de boli. Și, pentru că păsările pot zbura, nu există cu adevărat niciun loc ferit de excrementele lor. Oamenii, animalele și alte păsări pot culege consecințele negative ale acestui lucru”, informează site-ul.
No Comment! Be the first one.