Curtea Constituțională a fost sesizată de către Avocatul Poporului cu excepție de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență privind unele măsuri pentru SAFE și PNRR, adoptată de Guvernul Bolojan la trei zile după ce a fost demis de Parlament. Este vorba despre actul modificat în care producătorii de vinuri au fost scutiți de antrepozitul fiscal de 250.000 de lei și de autorizația la incendii, emis de Executiv la 8 mai 2026, cu data de 4 mai 2026, însoțit de un aviz negativ al Consiliuluii Legislativ din 5 mai 2026, în condițiile în care, tot la 5 mai 2026, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. Un fost judecător arată că Ordonanța nu este doar neconstituțională, ci și penală, membrii Guvernului care au semnat-o săvârșind infracțiunile de fals și abuz în serviciu. Aceeași opinie o are și Comisia pentru Constituționalitate a Senatului României.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, emisă de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan după ce Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Conform sesizării, „doar la data de 5 mai 2026, după pretinsa adoptare a avizului, Secretariatul General al Guvernului a înaintat Consiliului Legislativ versiunea actualizată a proiectului, ceea ce demonstrează că forma extinsă a proiectului nu fusese supusă procedurii de avizare în momentul desfășurării ședinței de Guvern din data de 4 mai 2026”.
Conform aceluiași document, repunerea pe agenda Guvernului înseamnă că adoptarea inițială este suspendată în efectele sale definitorii, „proiectul revenind în faza deliberativă, pentru ca Guvernul, în plenul său, să se pronunțe din nou asupra formei modificate”. Renate Weber arată, de asemenea, că în consecință, la data de 4 mai 2026, proiectul de adoptare a OUG nr. 38/2026 nu fusese finalizat.
În sesizare se atrage atenția că, la data de 5 mai 2026, Guvernul a fost demis, ca urmare a retragerii încrederii acordate, prin adoptarea moțiunii de cenzură. „În cazul unui guvern demis, devin incidente prevederile articolului 110, alineat 4 din Constituție, în aplicarea cărora Guvernul al cărui mandat a încetat ca urmare a retragerii de către parlament a încrederii acordate îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. (…) În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”, mai scrie în această sesizare înaintată CCR.
Nici măcar ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului nu a fost respectată
Potrivit Avocatului Poporului, „cu toate acestea, în data de 8 mai 2026, a fost publicată pe site-ul Guvernului informația de presă privind actele normative adoptate în ședința extraordinară din 8 mai 2026 și pentru care Guvernul a luat act de avize emise pentru aceste acte normative adoptate anterior, informație care face referire la OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
„În aceeași zi, data de 8 mai 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial al României (…) Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, în ultima variantă supusă avizării Consiliului Legislativ, deși Guvernul susține că acest act normativ a fost adoptat la data de 4 mai 2026”, mai acuză Avocatul Poporului.
Acțiunea mai reclamă și nerespectarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. Mai exact, se arată că Secretariatul General al Guvernului trebuia să supună proiectul de lege pentru aprobarea OUG 38/2026 spre dezbaterea Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată. Contrar legii, a fost transmisă Senatului.
Avocatul Poporului mai subliniază că OUG 36/2026 este neconstituțională, deoarece încalcă principiile constituționale privind statul de drept, securitatea juridică și previzibilitatea normei, dreptul la proprietate privată, Consiliul Legislativ, dar și prevederile constituționale care interzic adoptarea ordonanțelor de urgență care reglementează afectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Fost judecător: Fals intelectual grosolan și mai multe abuzuri în serviciu
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, vorbește nu doar despre neconstituționalitatea acestei ordonanțe, ci și despre comiterea de fapte penale de către membrii Guvernului interimar. „Mai mult decât o încălcare strigătoare la cer a Constituției (după demitere un Guvern nu mai poate promova nici un fel de OUG), avem aici infracțiuni grave săvârșite de membrii Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan. În primul rând, este un fals intelectual grosolan: OUG 38 poartă drept data emiterii ziua de 4 mai, când în realitate aceasta este 8 mai, atunci când a fost repusă, obligatoriu potrivit legislației, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. S-a comis acest fals pentru a acoperi adoptarea OUG-ului într-o perioadă când Guvernul nu avea dreptul să facă asta (repunerea pe ordinea de zi a unei OUG deja votată anterior, dar încă nepublicată în Monitorul Oficial înseamnă exact readoptarea OUG-ului, o spune chiar HG-ul care reglementează activitatea normativă a Guvernului și care a fost invocat de acesta în jenanta comunicare publică făcută)”, arată juristul.
„Apoi, avem mai multe infracțiuni de abuz în serviciu. După data de 5 mai, adică după demitere, Guvernul și Ilie Bolojan personal nu mai puteau face nici o operațiune administrativă care să ducă la emiterea unei ordonanțe de urgență. Ilie Bolojan a semnat OUG-ul după demiterea sa, iar Secretariatul General a trimis spre publicare în Monitorul Oficial și spre înregistrare la Parlament de asemenea după data de 5 mai, când legal nu se mai putea face asta. Art. 37 alin 3 din Codul administrativ interzice, după demiterea prin moțiune, întreprinderea oricărei acțiuni care ar duce la emiterea unei ordonanțe de urgență. Nu e vorba numai de «adoptarea» propriu-zisă (adică votarea în Guvern) ci de «emitere», noțiune mai largă, care include și toate operațiunile administrative ulterioare aprobării în ședință de către Guvern a unui OUG. (…) Nu avem numai o problemă abstractă de neconstituționalitate, șocantă oricum prin caracterul ei unic din 1991 până acum, ci și una de natură strict penală”, conchide fostul judecător.
Comisia pentru Constituționalitate confirmă conflictul juridic și chiar penal al afacerii
Ieri, și Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința OUG 38/2026, care se referă și la Programul SAFE de înzestrare a armatei.
„Comisia constată existența un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și apreciază că președintele Senatului are obligația de a sesiza, în temeiul art. 146 lit. e din Constituție, Curtea Constituțională a României”, se arată în punctul de vedere al Comisiei transmis, marți, Biroului permanent. Decizia finală referitoare la sesizarea CCR de către președintele Senatului va fi luată de Biroul permanent.
Însă lucrurile nu se opresc aici. Comisia consideră că ar exista și posibile acte de natură penală și organismele abilitate ar trebui să sesizeze și aceste organe și în funcție de ce văd organele în aceste documente când vor fi ridicate, „pentru că noi nu am avut acces la ele, să facă cercetări și de natură penală”.
No Comment! Be the first one.