În fiecare vară, fiecare club pleacă la drum cu declarații rotunde, bine lustruite: titlul, Cupa, Europa. În fiecare primăvară, realitatea vine și taie din ele, fără milă. Iar anul acesta pare că s-a adăugat un obiectiv nou, neoficial, dar din ce în ce mai prezent în discursuri și, mai ales, în tăceri: evitarea barajului pentru cupele europene… cu FCSB.
Sună absurd? În fotbalul românesc, absurdul e doar o altă formă de normal. Suporterii au mereu umorul pe buze: „Fiecare echipă pornește sezonul cu trei obiective: Cupa, Campionatul și evitarea retrogradării. Anul ăsta echipele din play-off mai au un obiectiv: evitarea barajului pentru cupele europene cu FCSB. Care este foarte realizabil: câștigi cupa sau campionatul și nu te mai intersectezi cu FCSB. Sau te clasezi pe 5 și iar scapi de FCSB”.
După pauza de iarnă se paria pe trioul fruntaș Craiova-Dinamo-Rapid, care aveau un avans frumușel față de urmăritoare. Se bănuia că FCSB va face un tur de forță și va prinde play-off-ul, iar de CFR Cluj nu paria nimeni că se va ridica mai mult de locul 10. Ei bine, nimic nu mai seamănă cu ce era în ianuarie. Totul s-a redus la un duel Cupă-Campionat între Universitatea Craiova și U Cluj, în timp ce Rapid și Dinamo se chinuiesc să nu încheie sezonul pe locul 5, care nu oferă nimic. Și între ele, CFR Cluj, care a avut o suită uluitoare de 11 victorii care o fac să aibă pretenții mai mari. Martorul de pe margine al play-off-ului rămâne, FC Argeș, care s-a mulțumit cu clasarea în Top 6 și să nu mai aibă emoții cu retrogradarea.
Universitatea Craiova: între ambiție și oboseală cronică
Universitatea Craiova rămâne, ca în fiecare sezon, campioana promisiunilor. Lot bun, stadion plin, suporteri care mai cred. Și totuși, ceva nu se leagă. Craiova joacă bine pe bucăți, arată ca o echipă de titlu în unele seri și ca una de mijlocul clasamentului în altele.
În Cupă este însă favorită. Pentru că acolo presiunea e diferită, iar traseul – mai scurt. În campionat însă, problema rămâne aceeași: constanța. Sau, mai corect spus, lipsa ei. Un fan o spune fără menajamente: „Noi ne batem la titlu… până prin martie. După care se întâmplă ceva. Acum suntem lideri în aprilie, deja în mai, când mai sunt doar 4 etape. Dacă nici anul ăsta nu luăm titlul…”.
Teoretic „juveții” au prima șansă la titlu, iar ultimele 4 etape le are cu Dinamo (acasă), CFR Cluj (deplasare), U Cluj (acasă) și Rapid (deplasare). Matematic, cu trei victorii din patru meciuri, oltenii se pot încorona campioni în Giulești, în ultima etapă.
U Cluj: revelație sau accident?
U Cluj e, poate, cea mai interesantă poveste a sezonului. O echipă care nu pleca cu mari pretenții, dar care a ajuns să deranjeze serios calculele „granzilor”. Și totuși, există un sentiment că totul e fragil. Că un pas greșit poate întoarce povestea. În Cupă însă, U Cluj are exact profilul ideal: echipă incomodă, greu de citit, capabilă să scoată rezultate din nimic.
Ironia? În campionat, aceeași echipă poate să-și complice singură viața până la locurile care duc spre zona fierbinte. Una peste alta, U Cluj continuă povestea frumoasă de anul trecut, când a jucat preliminarii de cupe europene. Și, dacă nu se mai împiedică grav în acest final de sezon, are un loc asigurat pentru vara europeană, fie de pe primul loc, fie de pe locul 2, fie din Cupa României, unde joacă finala cu ceilalți „studenți” ai Ligii 1, Universitatea Craiova, pe 13 mai. Și mai are un obiectiv: să fie mai sus în clasament cu rivala locală, CFR Cluj.
Privind evoluția din ultimii ani, de când a promovat din Liga 1, retrogradând-o pe Dinamo, s-a văzut permanent o creștere a jocului, iar un merit deosebit îl are antrenorul Ovidiu Sabău, care a imprimat un stil de joc solid, pe care-l continuă și actualul antrenor Cristiano Bergodi. Programul ultimelor patru etape este cu FC Argeș (acasă), Rapid (deplasare), Universitatea Craiova (deplasare) și Dinamo (acasă).
CFR Cluj: experiență multă,
entuziasm puțin
CFR Cluj nu mai sperie ca altădată, dar nici nu poate fi ignorată. E genul de echipă care nu joacă spectaculos, dar adună puncte. Mult pragmatism, puțină strălucire. Problema CFR-ului nu e că nu poate. E că nu mai pare să vrea să joace cu aceeași intensitate. Iar într-un campionat în care nimeni nu domină clar, asta poate costa.
Rămâne totuși una dintre puținele echipe care știu exact ce înseamnă să câștigi. Și, uneori, asta face diferența. După o perioadă sinistră, în care lumea se gândea serios la evitarea retrogradării, nou-venitul Pancu a reușit minune după minune și nu doar că a dus echipa în play-off, dar a dus-o chiar pe podium, la două puncte de concitadinii de la U Cluj. Iar la cum arată acum clasamentul, sunt siguri de cel puțin locul 3, care duce în Europa și care o ferește de un baraj de foc cu FCSB. Cele patru etape CFR le joacă cu Rapid (deplasare), Univ. Craiova (acasă), Dinamo (deplasare) și FC Argeș (acasă).
Dinamo: între entuziasm, realitate și răbdare
Dinamo este principala favorită să joace meciul de baraj pentru cupele europene cu FCSB. Programul ultimelor etape este greu și doar cu patru victorii poate spera să urce măcar pe locul 3.
Dinamo trăiește într-o permanentă reconstrucție. De câțiva ani buni, „nou început” a devenit slogan oficial.
Există energie, există dorință, există și momente bune. Dar există și multe goluri primite, multe ezitări și o fragilitate care apare exact când nu trebuie.
Pentru Dinamo, obiectivul real nu e titlul și nici Cupa. E stabilitatea. Dar, desigur, asta nu sună bine în conferințe de presă. Conducerea nu pune presiune nici pe antrenorul Kopic, nici pe jucători să tragă la titlu: „Proiectul este ca peste 2 ani să fim la un nivel suficient de bun să avem pretenții la campionat. Momentan ne concentrăm pe cupele europene”. Și, în acest moment este în acest obiectiv, doar că locul 4 duce la un meci decisiv cu FCSB. Pentru suporteri ar fi un moment important: „Cum ar fi să-i scoatem în meci direct din Europa și să mergem noi în cupe! În ultima vreme am cam fost nașii lor”. Dar ca să se mențină cel puțin pe locul 4, „câinii” au nevoie de minimum 7 puncte din cele 4 meciuri rămase, cu Craiova (deplasare), FC Argeș (acasă), CFR Cluj (acasă) și U Cluj (deplasare).
Rapid: spectacolul din tribune, incertitudinea de pe teren
FC Rapid rămâne una dintre cele mai intense experiențe din Liga 1. Atmosfera, suporterii, energia – toate sunt acolo. Pe teren însă, lucrurile sunt mai complicate. Rapidul alternează meciuri excelente cu prestații greu de explicat. E o echipă care poate bate pe oricine și pierde cu oricine. În teorie, obiectivul e clar: titlul. În practică, lupta e mai degrabă pentru un loc de cupe europene. Au părăsit Cupa României al doilea an la rând jenant, deși era un obiectiv anunțat de conducerea clubului. În play-off a repetat prestațiile din sezonul trecut, când era o certă candidată la titlu, ratând în cele din urmă și ocazia să joace în Europa. Departe de acest eșec nu este nici anul acesta. Este la cinci puncte de locul 3, care ar duce-o direct în preliminariile Conference League și la două puncte de Dinamo, care, în acest moment va juca barajul cu FCSB.
Suporterii se întreabă cum ajunge mereu Rapidul epuizată la final de sezon. A obținut doar cu o victorie norocoasă cu Dinamo și un egal cu Argeșul, însă dincolo de rezultate este jocul care lasă mult de dorit. Vestiarul este divizat și părerea suporterilor giuleșteni e că sunt câțiva jucători care ar vrea plecarea lui Costel Gâlcă, nemulțumiți că nu sunt folosiți. „Culmea e că cei mai guralivi sunt chiar jucătorii care dau cel mai mic randament, în frunte cu Dobre, care în ultima vreme mai mult încurcă. Se plânge de tactica antrenorului? Păi, tactica antrenorului îl face să dea mingea peste stadion? Tactica lui Gâlcă l-a făcut pe Mircea Lucescu să-l trimită acasă de la lotul național? Înainte să se bată cu pumnii în piept că e mare rapidist, ar trebui să arate pe teren cât de rapidist este”, comentează fanii. Pentru Rapid urmează o serie de foc în care trebuie să obțină 12 puncte dacă mai vrea să joace în Europa. Mai au de jucat cu CFR (acasă), U Cluj (deplasare), FC Argeș (deplasare) și cu Universitatea Craiova în Giulești, meci despre care se spunea în urmă cu o lună că se va juca cu titlul pe masă.
FC Argeș: prezență discretă, ambiții prudente
FC Argeș Pitești nu face zgomot, dar nici nu dispare complet din peisaj. E genul de echipă care își vede modest de treabă, fără declarații mari și fără presiuni inutile.
Problema e că, într-un campionat atât de volatil, discreția nu e întotdeauna un avantaj. Fără un plus de agresivitate sportivă, Argeșul riscă să rămână exact acolo unde e: într-o zonă gri, fără miză reală. Nu a făcut figurație în play-off, a produs frisoane Craiovei învingând-o chiar în Bănie, a scos Rapidul din lupta la titlu după acel 0-0 în Giulești, însă pe teren propriu a cedat ușor. Partea bună din accederea în play-off este că astfel oficialitățile locale s-ar putea implica financiar mai serios. De asemenea, conform lui Dani Coman, președintele FC Argeș, noul stadion din Pitești va fi gata la sfârșitul anului. „Stadion vom avea în cel mult un an. Dacă am avea și bani pentru a face performanță pe acel stadion cu nume legendar, Nicolae Dobrin…”, a mai spus Dani Coman. Până atunci, se va juca tot la Mioveni. În ultimele patru etape, piteștenii joacă cu U Cluj (deplasare), Dinamo (deplasare), Rapid (acasă) și CFR (deplasare).
Barajul pentru Conference League, invenția care schimbă tot
Iar peste toate plutește acest baraj pentru cupele europene. O invenție care transformă finalul de sezon într-o loterie controlată. Și, inevitabil, apare și ideea care circulă tot mai des: ce să faci să nu ajungi la acel baraj sau, dacă ajungi… să nu dai peste FCSB. Nu pentru că FCSB ar fi de neatins. Ci pentru că e genul de adversar care, într-un meci decisiv, poate transforma orice calcule în fum.
Pentru FCSB nu există emoții în play-out. Singurul adversar care i-ar putea fura locul 7 este UTA, însă arădenii nu au licență să joace în cupele europene, astfel că FCSB poate aștepta liniștită adversarul din baraj care, în acest moment, ar putea fi Dinamo, însă poate apărea și Rapid sau CFR, dacă, desigur, nu apar mari surprize. De asemenea, FCSB ar mai putea juca un meci de baraj, cu condiția ca FC Botoșani, care are licență europeană, să se claseze pe locul 8. Până atunci, Gigi Becali trebuie să numească un antrenor. L-a rechemat pe Elias Charalambous la o lună de la demisia acestuia, însă cipriotul ar vrea să preia echipa de la vară. „Alt antrenor nu va accepta să vină. Charalambous măcar știe cu ce patron are de-a face, e obișnuit cu ordinele care vin pe telefon. Altul nu va rezista mai mult de 2-3 meciuri”, comentează suporterii, oricum dezamăgiți de ratarea play-off-ului. „Dincolo de rușinea de a nu prinde play-off-ul, ca să ajungem în cupele europene e mai ușor să câștigi play-out-ul. Așa trebuie să învingi o singură dată pe Dinamo sau pe Rapid, la cum e acum clasamentul. În play-off trebuie să-i bați de două ori, să mai bați și Craiova și clujenii. E mai pe scurtătură așa”, mai comentează fanii echipei din Berceni. Acesta este unul din paradoxurile acestui regulament mult lăudat de președintele FRF, Răzvan Burleanu, iar consecința este absurdă: locul patru din lupta la titlu poate pierde într-un singur meci cupele europene în fața unei echipe care a „câștigat retrogradarea”, și care a avut adversari care aveau obiectiv doar rămânerea în primul eșalon.
Cupa României: scurtătura spre Europa, neglijată de granzi
Cupa rămâne genul de competiție în care forma de moment bate valoarea pe termen lung. Și exact asta o face periculoasă.
Dincolo de faptul că este un trofeu important, Cupa României asigură un loc în a doua competiție europeană, Europa League, cu plasa de siguranță a continuării în Conference League. Însă chiar și cu aceste avantaje, echipele grele ale Ligii 1 au tratat cu indiferență această competiție. Singura care a luat-o în serios a fost U Cluj. În rest, nici FCSB, nici Rapid, nici CFR nu s-au străduit în Cupă. Nici finalista Universitatea Craiova nu și-a dat sufletul în această competiție, iar faptul că joacă finala este doar o conjunctură norocoasă: adversarii și-au dorit mai puțin ca ei, pentru că aveau alte preocupări.
Într-un campionat în care ierarhiile se schimbă de la o etapă la alta, Cupa României ar fi trebuit să fie cea mai scurtă cale spre Europa. Și, implicit, cea mai tentantă. Totuși este de neînțeles lipsa de interes a echipelor mari care, se pare, mizează doar pe titlul de campioană.
Pe hârtie oltenii par favoriți în finala de pe 13 mai, prin prisma clasamentului Ligii, însă U Cluj are de partea sa ultimele două rezultate directe, 4-0 și 0-0. De asemenea, U Cluj dorește câștigarea primului trofeu după 61 de ani.
Multe obiective, puține certitudini
Liga 1 rămâne fidelă stilului ei: imprevizibilă, contradictorie, uneori absurdă, toate aceste „calități” bine gestionate de mințile luminate de la Federație și de la Liga Profesionistă. Toată lumea vrea totul: titlu, Cupă, Europa. Realitatea însă oferă mult mai puțin. Și undeva între declarații și clasament, apare acest nou obiectiv neoficial: să nu ajungi să-ți joci sezonul într-un baraj imprevizibil, pe care dacă-l pierzi ratezi întreg sezonul în doar 90 de minute. Corect o fi, dar este și moral? Un sezon de muncă să depindă de un meci cu o echipă care a jucat în alt film?
No Comment! Be the first one.