Discuțiile dintre reprezentanții Teheranului și Washingtonului la Islamabad pot avea loc atunci când blocada americană asupra porturilor iraniene va fi ridicată, a declarat reprezentantul permanent al Iranului la ONU, amirul Saeed Ivani. De asemenea, forțele armate iraniene sunt în alertă maximă și, în cazul unui atac american, vor lovi imediat “ținte prestabilite”, a declarat Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al sediului central al Hatam al-Anbiya al Forțelor Armate ale Republicii Islamice Iran (IRI).
“De îndată ce Washingtonul va încheia blocada navală, cred că următoarea rundă de discuții va avea loc la Islamabad”, a declarat Irawani reporterilor de la ONU, cuvintele sale fiind citate de agenția de știri IRNA.
Forțele armate iraniene sunt în alertă maximă și, în cazul unui atac american, vor lovi imediat “ținte prestabilite”, a declarat Ebrahim Zolfaghari, purtător de cuvânt al sediului central al Hatam al-Anbiya al Forțelor Armate ale Republicii Islamice Iran (IRI). “Forțele noastre puternice și pregătite de luptă au fost de mult timp într-o stare de pregătire sută la sută”, a declarat Zolfaghari de presa iraniană. El a adăugat că, în cazul “agresiunii și oricăror acțiuni împotriva Republicii Islamice”, forțele iraniene “atacă imediat și puternic ținte prestabilite.”
De asemenea, autoritățile iraniene cred că Statele Unite au anunțat prelungirea armistițiului cu Teheranul, în timp ce caută să câștige timp și să se pregătească pentru un nou atac, a declarat Mahdi Mohammadi, consilierul președintelui parlamentului iranian. Potrivit The Guardian, el a numit decizia “o stratagemă pentru a câștiga timp”. Potrivit lui Mohammadi, în viitor, Statele Unite ar putea încerca să lanseze un atac surpriză asupra Iranului. În plus, a subliniat că blocada navală americană continuă este un act de agresiune militară.
Anunțul lui Trump reflectat în presa iraniană de stat
Iranul nu a cerut Statelor Unite să prelungească încetarea focului, care a fost anunțată de președintele american Donald Trump, relatează agenția iraniană Tasnim.
“Informațiile din diverse surse indică faptul că Iranul nu a solicitat prelungirea armistițiului,” subliniază agenția.
Publicația menționează că, în ciuda declarației lui Trump, Teheranul nu exclude faptul că aceasta este o “capcană” și că există posibilitatea de a relua acțiunile împotriva Iranului, inclusiv din partea Israelului.
“Oficialii iranieni monitorizează îndeaproape situația, iar Iranul nu subestimează un astfel de scenariu”, notează Tasnim.
În plus, agenția notează că Statele Unite s-ar putea retrage din conflict, iar Israelul “va rămâne sub pretextul încălcării încetării focului din Liban.”
Tasnim atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că blocada navală americană continuă asupra porturilor iraniene “înseamnă prelungirea ostilităților.”
“Statele Unite încearcă să mențină umbra războiului asupra Iranului și să mențină economia și politica Iranului într-o stare de incertitudine. (…) Dacă America dorește să mențină umbra războiului, trebuie să înțeleagă că Strâmtoarea Ormuz va rămâne complet închisă,” scrie agenția.
Anterior, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor amâna pentru moment noile atacuri asupra Iranului, dar blocada navală asupra porturilor iraniene nu va fi ridicată.
Ulterior, a explicat necesitatea menținerii blocadei americane asupra porturilor iraniene prin faptul că fără ea nu va exista niciodată un acord cu Teheranul.
„Ni s-a cerut să suspendăm atacul nostru împotriva Iranului până când liderii şi reprezentanţii săi vor putea prezenta o propunere comună”, a scris el pe Truth Social.
„Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada şi, în toate celelalte privinţe, să rămână pregătită şi operaţională, şi voi prelungi astfel armistiţiul până când propunerea lor va fi prezentată şi discuţiile vor fi încheiate, într-un sens sau în altul”, a adăugat el.
Preşedintele american a mai spus că această amânare a fost decisă şi la solicitarea Pakistanului.
Administrația americană a confirmat că, în acest moment, nu intenționează să trimită o delegație în Pakistan pentru discuții cu Iranul, iar Statele Unite vor aștepta o propunere iraniană agreată.
Marți seara, agenția de știri Tasnim a relatat că autoritățile iraniene, în acest moment, nu văd rostul negocierilor cu Statele Unite din cauza cererilor prea semnificative ale părții americane.
SUA continuă presiunea economică asupra Iranului
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bensent, a declarat că Washingtonul va continua să exercite o presiune economică maximă asupra Iranului.
“Departamentul Trezoreriei SUA va continua să exercite o presiune maximă ca parte a campaniei Economic Fury pentru a reduce sistematic capacitatea Teheranului de a genera, muta și repatria fonduri”, a scris Bessent pe rețelele sociale.
El și-a amintit că președintele american, Donald Trump, a spus că Marina SUA va continua blocada porturilor iraniene.
“Restricția comerțului maritim al Iranului afectează direct principalele surse de venit ale regimului”, a spus ministrul.
“Orice persoană sau navă care facilitează aceste fluxuri — prin comerț și finanțare clandestină — riscă să fie sancționată de Statele Unite,” a adăugat el.
Presa americană: Statele Unite așteaptă un răspuns din partea liderului Iranului privind termenii soluționării conflictului pe 22 aprilie
Statele Unite și mediatorii pakistanezi așteaptă ca liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, să răspundă la cea mai recentă propunere privind termenii unei soluționări a conflictului și să ofere instrucțiuni clare negociatorilor săi pe 22 aprilie, a relatat publicația americană Axios, citând persoane familiarizate cu situația.
Se așteaptă ca Khamenei să-și dea răspunsul miercuri, a declarat interlocutorul israelian al portalului.
“Negociatorii iranieni au declarat că așteaptă undă verde de la liderul suprem”, a declarat o sursă regională.
Se remarcă faptul că, în ultimele zile, conducerea iraniană a fost implicată într-o dezbatere internă intensă privind modul de negociere cu Statele Unite.
Potrivit surselor portalului, liderii civili ai Iranului, inclusiv președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf și ministrul de Externe, Abbas Araghchi, s-au exprimat în favoarea continuării negocierilor pentru prelungirea încetării focului și ajungerea la un acord. Dar comandantul Corpului Gărzii Revoluției Islamice (IRGC), generalul Ahmad Wahidi, și adjuncții săi au refuzat să facă concesii și s-au opus negocierilor atât timp cât blocada navală va dura.
Capturarea de către SUA a unei nave cargo iraniene în Marea Arabiei a adâncit diviziunile interne, comanda IRGC acuzând negociatorii iranieni de slăbiciune în relațiile cu administrația președintelui american Donald Trump, a declarat o sursă regională.
Reacția burselor la anunțul lui Trump
Bursele europene au închis pe scădere marţi, în contextul incertitudinilor legate de expirarea armistiţiului de două săptămâni dintre Statele Unite şi Iran şi al temerilor investitorilor privind o posibilă escaladare a conflictului, transmite CNBC, conform News.ro.
Indicele paneuropean STOXX Europe 600 a închis la 616,03 puncte, în scădere cu 0,87%, după ce pieţele au şters câştigurile din prima parte a zilei. Investitorii au urmărit atent evoluţiile geopolitice din Orientul Mijlociu şi perspectivele negocierilor dintre Washington şi Teheran.
Pe principalele pieţe europene, indicele CAC 40 de la Paris a închis la 8.235,72 puncte, în scădere cu 1,14%. La Londra, FTSE 100 a coborât la 10.498,09 puncte, cu un minus de 1,05%. DAX-ul german a închis la 24.270,87 puncte, în scădere cu 0,60%, în timp ce FTSE MIB de la Milano a coborât la 47.903,29 puncte, cu 0,63%. Indicele IBEX 35 al bursei din Madrid a închis la 18.142,60 puncte, în scădere cu 0,65%.
Preşedintele american Donald Trump a declarat pentru CNBC că se aşteaptă la ”un acord excelent” cu Iranul, afirmând totodată că Statele Unite ”au neutralizat” marina şi aviaţia iraniană şi că schimbarea regimului de la Teheran este inevitabilă. În acelaşi timp, liderul de la Casa Albă a avertizat că armata americană este pregătită să reia bombardamentele dacă negocierile eşuează.
Armistiţiul de două săptămâni dintre Statele Unite şi Iran urma să expire la miezul nopţii GMT, deşi Trump a declarat anterior că termenul ar putea fi miercuri seara, ora Washingtonului. Luni, el a ameninţat din nou Iranul cu o forţă militară covârşitoare, spunând că ”vor începe să explodeze multe bombe” dacă nu se ajunge la un acord.
În plan corporativ, Associated British Foods a anunţat că va separa retailerul de modă Primark de divizia sa alimentară. Noua companie alimentară, denumită FoodCo, va păstra numele ABF după separare, iar ambele companii vor fi listate la Bursa din Londra. Acţiunile ABF au scăzut cu 1,8% după ce grupul a raportat venituri de 9,47 miliarde de lire sterline pentru semestrul încheiat la 28 februarie şi un profit operaţional ajustat de 691 milioane de lire, cu 18% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În Spania, acţiunile Puig au urcat cu 6,1% după informaţii potrivit cărora Estée Lauder ar fi apelat la banca J.P. Morgan pentru un împrumut de 5 miliarde de euro destinat finanţării unei oferte de achiziţie pentru grupul de modă şi cosmetice din Barcelona.
La polul opus, compania daneză Royal Unibrew a înregistrat cea mai mare scădere din indicele STOXX 600, prăbuşindu-se cu 25% după ce a anunţat încetarea parteneriatului cu PepsiCo în Europa de Nord.
Datele economice publicate în Marea Britanie arată că rata şomajului a scăzut la 4,9% în cele trei luni până la finalul lunii februarie, sub estimările economiştilor care anticipau menţinerea nivelului la 5,2%. Creşterea salariilor a fost de 3,6% în ritm anual.
În Asia, pieţele au avut evoluţii mixte peste noapte, iar contractele futures pe bursele americane indicau uşoare creşteri marţi dimineaţă, după ce indicele Nasdaq Composite a pus capăt unei serii de 13 sesiuni consecutive de creştere.
Prețul petrolului scade
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri deși au crescut la începutul sesiunii, în contextul evoluției negocierilor dintre Statele Unite și Iran, pe fondul anunțului făcut de președintele Donald Trump privind prelungirea armistițiului, conform Mediafax.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 0.2% sau 21 de cenți, ajungând la 98.27 dolari pe baril, după ce anterior atinsese 99.38 dolari. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 0.3% sau 28 de cenți, la 89.39 dolari pe baril, după ce atinsese 90.71 dolari pe baril, notează Reuters.
Evoluția prețului vine după ce Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire.
În Europa, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței, însă surse citate de Reuters, susțin că de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin conducta respectivă.
No Comment! Be the first one.