Armata SUA a început, luni, la ora 17.00, ora României, să instituie o blocadă asupra tuturor navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, după eșecul negocierilor trilaterale din Pakistan.
Principalele porturi ale Iranului se află în Golful Persic, deși țara dispune și de unul în Golful Oman.
La ordinul președintelui american Donald Trump, „blocada va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM).
Americanii au precizat că nu vor împiedica navigația navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre ”porturi non-iraniene”.
Cum va funcționa în practică blocada SUA
Manualul Comandantului Marinei SUA privind operațiunile navale, în vigoare din 2022, definește o blocadă ca o „operațiune beligerantă menită să împiedice nave și/sau aeronave din toate statele, inamice și neutre, să intre sau să iasă din porturi, aerodromuri sau zone de coastă specificate, ocupate de sau aflate sub controlul unui stat inamic”.
Principalele porturi ale Iranului se află în Golful Persic
Portul principal este Bandar Abbas, situat la gura Golfului, conform Rador Radio România. Acesta gestionează o cantitate uriașă de mărfuri, precum și minerale precum cromul și produsele petroliere, precum și oțelul. Conform datelor din industria transportului maritim, Bandar Abbas gestionează 37 de milioane de tone de mărfuri în fiecare an și aproximativ un milion de containere. Prin Bandar Abbas se comercializează, de asemenea, alimente, îngrășăminte, cereale și echipamente de construcții.
Luni, zeci de nave cu transpondere active se aflau la ancoră în rada portului. La capătul nordic al Golfului, Bandar Imam Khomeini este cel mai modern port al Iranului, cu dane noi deschise recent. Acesta gestionează o varietate de mărfuri, inclusiv exportul de produse petrochimice, și este, de asemenea, un nod feroviar. Conform datelor din industria navală, acesta gestionează peste 16 milioane de tone de mărfuri anual. Cea mai mare parte a producției de petrol a Iranului este exportată prin intermediul unui terminal offshore de pe Insula Kharg, care dispune de peste 50 de rezervoare de stocare.
Printre porturile mai mici de pe coasta iraniană a Golfului Persic se numără Bushehr și Assaluyeh. În afara Golfului, singurul port oceanic al Iranului este Chabahar, care gestionează cereale, îngrășăminte și containere. Aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă trec prin Chabahar în fiecare an, iar portul gestionează aproximativ 1.600 de nave anual. India a investit în extinderea portului pentru a avea acces la piețele comerciale din Asia Centrală. Iranul are trei porturi la Marea Caspică, dar care nu sunt afectate de blocada SUA.
Garda Revoluționară: Niciun port din Golful Persic şi din Marea Oman nu va mai fi în siguranţă
Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC) a avertizat luni că „niciun port din Golful Persic și din Marea Oman nu va fi în siguranță” dacă propriile sale porturi vor fi amenințate, au anunțat mass-media iraniană de stat, în perspectiva unui blocaj impus de SUA, conform CNN.
„Securitatea porturilor din Golful Persic și Marea Oman este fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”, a declarat un purtător de cuvânt al IRGC, potrivit agenției semi-oficiale de știri a studenților iranieni (ISNA).
Forțele Armate iraniene acuză SUA de „piraterie”
Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat luni că restricțiile impuse de SUA asupra navelor aflate în apele internaționale sunt ilegale și „echivalează cu pirateria”, precizând că Iranul va pune în aplicare cu fermitate un „mecanism permanent” de control al Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la amenințările SUA de a o bloca.
El a calificat acțiunea SUA drept „ilegală” și un exemplu de „piraterie maritimă”.
Preşedintele Parlamentului Iranului: Americanii vor simţi în curând nostalgia pentru perioada în care benzina era ieftină
Șeful delegației iraniene care s-a întâlnit cu vicepreședintele american J.D. Vance în weekend a declarat că americanii vor simți în curând nostalgia pentru perioada în care benzina costa doar 4 dolari galonul (3,7 litri). „Bucurați-vă de prețurile actuale de la pompă. Odată cu așa-numitul ‘blocaj”, în curând veți simți nostalgia pentru benzina de 4-5 dolari”, a scris luni pe X președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, conform CNN.
Oficialul iranian a atașat o captură de ecran cu prețurile la pompă din Washington D.C., obținută prin căutarea „benzinărie lângă Casa Albă”.
Mohammad Bagher Ghalibaf a inclus, de asemenea, o ecuație matematică care sugerează că creșterea prețului va fi una compusă, neliniară. Prețul mediu național al benzinei obișnuite la pompă în SUA este de aproximativ 4,12 dolari pe galon, conform datelor din 12 aprilie 2026 ale Asociației Americane a Automobilelor.
Marea Britanie nu susţine blocada asupra porturilor iraniene
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Marea Britanie „nu susține blocarea” porturilor iraniene şi subliniază că răspunsul Marii Britanii se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz, deoarece „asta este modalitatea prin care putem reduce prețurile la energie cât mai repede posibil”, conform BBC.
Întrebat luni dacă îl consideră pe președintele american Donald Trump personal responsabil pentru impactul asupra facturilor la energie din Marea Britanie, Keir Starmer nu răspunde direct. El spune că „cel mai important lucru” pe care îl poate face este să reunească țările pentru a solicita dezamorsarea conflictului și deschiderea strâmtorii.
Keir Starmer a adăugat că Iranul este cel care a provocat restricționarea traficului prin Golful Persic și spune că Marea Britanie nu se lasă antrenată în război.
Ursula von der Leyen: Restabilirea traficului prin Strâmtoarea Ormuz este de o importanță capitală
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz este de o importanță “capitală”.
Remarcile sale au venit după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor începe o blocadă a traficului maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după o întrerupere a negocierilor.
“Închiderea continuă a Strâmtorii Ormuz este extrem de dăunătoare. Restabilirea libertății de navigație este de o importanță capitală pentru noi”, a spus ea, adăugând că nu poate exista stabilitate în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este încă bombardat.
Negociator-șef: Am fost la doar câțiva centimetri de ‘Memorandumul de Înțelegere Islamabad’
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul a intrat în discuții cu SUA „cu bună credință”, dar s-a confruntat cu cerințe maximaliste care au împiedicat un memorandum de înțelegere între cele două părți.
„În discuții intense la cel mai înalt nivel din ultimii 47 de ani, Iranul s-a angajat cu bună credință cu SUA pentru a pune capăt războiului”, a scris el pe X.
„Dar când am fost la doar câțiva centimetri de «Memorandumul de Înțelegere Islamabad», ne-am confruntat cu maximalism, schimbări de obiective și blocadă. Nicio lecție învățată. Bunăvoința naște bunăvoință. Vrăjmășia naște vrăjmășie.”
Experţii spun că va fi un efort militar major
O blocadă navală impusă Iranului de către SUA este o acţiune militară majoră, de durată nedeterminată, care ar putea declanşa noi represalii din partea Teheranului şi ar putea pune o presiune enormă asupra unui armistiţiu deja fragil, spun experţii consultaţi de Reuters, conform News.ro.
Scopul final al operaţiunii, a spus Trump, ar fi să se exercite presiune asupra Iranului pentru a pune capăt închiderii efective a Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă îngustă, dar esenţială pentru aproximativ 20% din petrolul mondial. Toate ţările au fost afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz, cu excepţia celor care îşi asigură trecerea în siguranţă de la Teheran.
Dacă strategia lui Trump va avea succes, acesta ar elimina cea mai mare pârghie pe care Iranul o are în negocierile cu Statele Unite şi ar redeschide strâmtoarea pentru comerţul global, ceea ce ar putea duce la scăderea preţurilor petrolului. Însă, potrivit experţilor, o blocadă este un act de război care necesită un angajament pe termen nelimitat al unui număr semnificativ de nave de război.
„Trump vrea o soluţie rapidă. Realitatea este că această misiune este dificil de executat singur şi probabil nesustenabilă pe termen mediu şi lung”, a declarat Dana Stroul, fost înalt funcţionar al Pentagonului în timpul administraţiei Biden, care lucrează acum la Institutul Washington pentru Politica Orientului Apropiat.
Armata SUA nu a oferit încă detalii de bază despre blocadă, inclusiv câte nave de război americane o vor aplica, dacă vor fi utilizate avioane de luptă şi dacă vreun aliat din Golf va contribui la acest efort. Comandamentul Central a refuzat să răspundă solicitărilor de comentarii.
Cu suficiente nave de război, Marina SUA ar putea institui un blocaj care să intimideze multe petroliere comerciale, împiedicându-le să încerce să treacă cu petrol iranian, spun experţii.
Dar ar fi Statele Unite pregătite să abordeze şi să confişte – sau chiar să avarieze sau să scufunde – navele care încearcă să spargă blocada? Ce s-ar întâmpla dacă acestea transportă petrol pentru China, o putere majoră, sau pentru parteneri ai SUA, precum India sau Coreea de Sud? Şi ce ar face Iranul?
Amiralul în rezervă Gary Roughead, fost şef al operaţiunilor navale americane, a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forţele americane.
„Sincer, cred că dacă începem să facem asta, Iranul va avea o oarecare reacţie”, a spus Roughead.
BBC: Eșecul negocierilor de pace SUA-Iran și creșterea bruscă a prețurilor petrolului sunt un nou șoc pentru economia mondială
Eșecul negocierilor de pace SUA-Iran și creșterea bruscă a prețurilor petrolului care a urmat reprezintă un alt șoc pentru economia mondială.
Principala preocupare o reprezintă aprovizionarea. Analiștii afirmă că până la două milioane de barili de petrol pe zi ar putea fi în pericol dacă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă să fie perturbat.
Datele privind transportul maritim arată deja că traficul de petroliere s-a redus la un nivel minim, iar temerile legate de blocada planificată de SUA sunt din ce în ce mai mari. Acest lucru a determinat creșterea prețurilor și instabilitate pe piețele energetice.
Impactul asupra economiei în ansamblu este destul de direct. Prețurile mai mari ale petrolului se reflectă în transport, alimente și alte bunuri, contribuind la inflație și afectând bugetele gospodăriilor. Multe bănci centrale importante au început abia recent să renunțe la ratele ridicate ale dobânzii. Dacă prețurile petrolului rămân ridicate, acestea ar putea fi nevoite să amâne reducerile de dobândă.
Țările din Europa și din mare parte a Asiei, care depind de energia importată, vor resimți probabil o presiune mai mare asupra creșterii economice și a cheltuielilor, în timp ce exportatorii sunt îngrijorați de scăderea cererii. Piețele reacționează deja cu scăderea prețurilor acțiunilor, creșterea prețurilor petrolului și o incertitudine sporită – o combinație care ridică îngrijorări cu privire la încetinirea creșterii economice, alături de o inflație mai ridicată.
No Comment! Be the first one.