Meteorologii ANM au emis o serie de prognoze pentru perioada 12-19 martie și anunță faptul că, începând din data de 17 martie, în România vom avea parte de ploi și de o scădere drastică a temperaturilor. Configurația barică probabilă indicată, cu anticicloni pe partea de nord-est a Europei și cicloni în bazinul Mării Mediterane, va favoriza o circulație predominant din sector nordic sau nord-estic, astfel că mase de aer rece de origine polară se vor extinde și spre țara noastă.
”PERIOADA 12 – 19 MARTIE 2026
În prima decadă a lunii martie o vastă arie de mare presiune atmosferică a dominat continentul European, inclusiv România, condiții în care vremea a fost stabilă și uscată (fig.1 – precipitații absente pe mare parte din continent), cu amplitudini mari de la zi la noapte, dar și cu inversiuni de temperatură, ce au fost asociate cu ceață sau nebulozitate stratiformă. Precipitațiile au fost extrem de puține (o medie națională până la această dată de numai 0.1 l/mp față de o medie multianuală de 41 l/mp), iar temperatura medie este cu aproape 1 grad peste media multianuală (4.6 grade față de o medie multianuală de 3.9 grade). Așadar, o lună martie extrem de uscată până la această dată, iar așa cum vom vedea și a doua decadă a lunii martie va aduce foarte puține precipitații.
Cele mai secetoase luni martie în România au fost în anii: 1972 cu un total de 12 l/mp, 1990, cu 12.8 l/mp, 1985 cu o cantitatea de apă de 13.4 l/mp și 2012 cu 13.5 l/mp.
Circulația de blocaj din ultimele două săptămâni se va transforma într-o circulație zonală (circulație dominantă la latitudini temperate în emisfera nordică), adică predominant de la vest către est. Acest tip de circulație se realizează atunci când Oscilația Nord-Atlantică (NAO+) trece pe fază pozitivă, adică o configurație a circulației atmosferice caracterizată prin intensificarea gradientului de presiune între anticiclonul Azoric și ciclonul Islandez. În această fază, diferența de presiune dintre aceste două formațiuni barice crește, ceea ce conduce la consolidarea și intensificarea circulației vestice atât în apropierea suprafeței, cât și în troposfera înaltă (intensificarea jetului polar).
Din punct de vedere climatic, faza pozitivă a NAO favorizează transportul mai eficient de mase de aer oceanic umed și relativ cald (în sezonul rece) sau răcoros (în sezonul cald) către Europa de nord și de vest. În același timp, în Europa de sud și bazinul Mediteranean se observă condiții atmosferice stabile și uscate, asociate cu extinderea anticiclonilor de brâu subtropical, în cazul Europei fiind vorba de dorsala anticiclonului Azoric (fig.2 ).
Concret, avem o astfel de circulație zonală în aceste zile, astfel fronturile aferente ciclonilor formați în Atlanticul de Nord, vor evolua în principal spre partea de nord-vest și nord a continentului (fig.3).
Însă acest tip de circulație predominant zonală nu va fi de durată. Undele Rossby planetare ce înglobează toate perturbațiile atmosferice vor avea o meandrare mai puternică începând cu 14 martie. Astfel se va realiza un transfer de aer rece (masa de aer polar oceanic) peste vestul și centrul Europei și în cele din urmă spre bazinul vestic al Mării Mediterane, unde există condiții pentru ciclogenză (contrast termic între mase de aer cu proprietăți diferite și umezeală).
Un ciclon va lovi și țara noastră din 14 martie
Prima perturbație 
ciclonică de origine mediteraneană se va forma în 14 martie, aceasta urmând să evolueze în bazinul vestic, iar cu o probabilitate destul de ridicată se vor forma cicloni și în perioada 17 – 19 martie, de această data mai ales în partea centrală și estică a bazinului 
Mării Mediterane.
Din prezenta estimare, toată această activitate ciclonică pare a fi limitată la regiunile riverane Mării Mediterane, iar pe continent se va instala din nou, un regim de mare presiune, ce va rezulta din unirea unei dorsale aferente anticiclonului Azoric cu anticiclonul Est-European.
Incertitudinea privind evoluția și traiectoria acestor cicloni mediteraneeni rămâne ridicată, în special pentru perioada 17 -19 martie, însă ansamblu de prognoză subsezonier de la ECMWF, indică scenariul de mai sus, cu limitarea activității ciclonice la bazinul Mării Mediterane, iar pe continent, mai ales pe partea nord-estică sunt estimate anomalii pozitive, ceea ce indică un regim de mare presiune dominat de prezența anticiclonului Est-European.
După data de 17 martie scad drastic temperaturile
România 
rămâne departe de influența ciclonilor atmosferici, fie că vorbim de cei de origine nord-Atlantică sau cei care urmează să de dezvolte în Marea Mediterană, astfel până la începutul săptămânii viitoare nu sunt prognozate precipitații, iar regimul termic va fi comparabil cu cel din această perioadă. Cald va fi pentru această dată în regiunile intracarpatice, unde vor fi temperaturi maxime de peste 15 grade și izolat valori de până la 20 de grade. O situație diferită vom avea în sud și est, unde circulația atmosferică în apropierea suprafeței terestre se va face dinspre Marea Neagră (sector estic), deci cu aport de umezeală, iar acest lucru va limita creșterea diurnă a temperaturilor în special în zonele unde se va forma ceață sau nebulozitate joasă stratiformă. Sondajele atmosferice probabile indică prezența inversiunilor de temperatură (fig. 5) la suprafață îndeosebi în timpul nopților și dimineților, însă mai multă umezeală în straturile joase ale troposferei va fi în 12 martie, ceea ce înseamnă mai multă ceață sau nebulozitate stratiformă în sud și est.
Modificări sunt estimate după 17 martie, pe de o parte în sensul apariției precipitațiilor, însă mai probabilă ar fi o scădere a temperaturilor în cea mai mare parte a țării. Configurația barică probabilă indicată, cu anticicloni pe partea de nord-est a Europei și cicloni în bazinul Mării Mediterane, va favoriza o circulație predominant din sector nordic sau nord-estic, astfel că mase de aer rece de origine polară se vor extinde și spre țara noastă.”, arată estimările meteorologilor ANM.
No Comment! Be the first one.