Blocaj la numirea noilor șefi de Parchete. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, miercuri, aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Ce au decis procurorii
“Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (1 vot da, 5 voturi nu)”, se arată în decizia CSM.
Practic, toţi cei cinci membri ai Secţiei pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Probleme și în cazul lui Alex Florența
În schimb, în cazul lui Alex Florenţa, care candidează şi el pentru un al doilea post de şef adjunct al DIICOT, procurorii Secţiei nu au reuşit să cadă de acord pe o soluţie (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o şedinţă viitoare.
“Soluţie: Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Alex Florin Florenţa, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare (3 voturi da, 3 voturi nu).
Alex Florenţa este în prezent procuror general al României, dar el nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, însă a optat pentru poziţia de procuror-şef adjunct la DIICOT.
Avizul secției de procurori e consultativ
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi în urma acestui interviu, ministrul Justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
Nicușor Dan poate refuza propunerile
Conform Legii 303/2022, preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.
În timpul interviului susţinut miercuri la CSM, Alex Florenţa a fost întrebat de ce nu mai candidează pentru al doilea mandat de procuror general sau pentru funcţia de procuror şef al DIICOT.
“Cred că o procedură de acest tip implică, după cum ştiţi, mai multe picioare la scaune şi este firesc să analizezi o întreagă arhitectură la momentul în care te înscrii într-o astfel de procedură. În al doilea rând, cred cu toată convingerea că mare parte dintre obiectivele şi proiectele, pe care mi le-am asumat în 2023, le-am adus la îndeplinire. Cred că am dus Parchetul General dintr-un punct foarte dificil în care se afla în acel an, într-un moment în care funcţionează, părerea mea, foarte bine. Ultimele rezultate şi mai ales modul în care s-a implicat în nişte momente dificile în ultimii ani o dovedesc cu prisosinţă. Iar cifrele prezentate inclusiv recent în raportul de bilanţ cred că vorbesc de la sine. Trebuie să recunoaştem că orice poziţie de acest tip, mai ales într-o societate din ce în ce mai dinamică şi mai lipsită de răbdare, este o poziţie care erodează invariabil. Sunt momente în care poţi să ai maturitatea să faci un pas în spate, să laşi şi alte persoane să-şi exprime o viziune managerială. Fiind un om de DIICOT, vă spun cu toată sinceritatea, că tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT, unde să-mi termin cariera profesională”, a răspuns Alex Florenţa.
El a adăugat că ştia, din discuţii informale, faptul că vor fi procurori care vor candida pentru postul de procuror şef al DIICOT, astfel încât a fost “decent” din partea lui să lase şansa altor colegi să acceadă la această funcţie.
În ceea ce-l priveşte pe Gill-Julien Grigore-Iacobici, el a fost întrebat la interviu dacă are de gând să promoveze la DIICOT un tip de management “autocrat”, de vreme ce în proiectul său a menţionat de mai multe ori cuvântul “control”.
“Nu. Nu mă regăsesc în acest stil de management. Atât în calitate de prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie, cât şi la parchetul tribunalului, nu am adoptat acest tip de management, dar cred că eficienţa DIICOT se poate realiza şi prin exercitarea funcţiei de control mai eficient, nu numai de către conducerea Direcţiei, cât şi de către toţi procurorii cu funcţii de conducere. Cred că controlul trebuie pus în corelare cu celelalte funcţii – coordonare, motivare, organziare şi planificare”, a răspuns el.
Tot acum, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat în legătură cu un dosar în care soţia şi socrul său au fost condamnaţi definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.
De asemenea, el a fost întrebat şi despre un articol de presă, în care jurnaliştii relatau despre o mare sumă de bani, în cuantum de 420.000 de lei, primită ca donaţie de procuror de la socrii săi, donaţie care nu apare şi în declaraţia de avere a soacrei sale, Gabriela Iacobici, care este primăriţă într-o comună din judeţul Constanţa.
“Acel articol de presă este inexact, în sensul în care am primit cu titlu de donaţie de la părinţii mei, de la părinţii soţiei mele şi de la cumnatul meu, timp de doi ani, iar mama soţiei mele a declarat această donaţie, care s-a făcut în mod autentic în faţa notarului şi s-a făcut prin transfer bancar, totul a fost transparent. Nu văd aici nicio problemă, ca să spun aşa. Eu am văzut că apare în declaraţie (depusă de soacra sa, n.r.). Iar în legătură cu ce s-a întâmplat în istoric, acum 17 ani, membrii familiei sunt reabilitaţi de peste cinci ani, sunt cetăţeni”, a răspuns Grigore-Iacobici.
No Comment! Be the first one.