Pieţele energetice globale traversează o perioadă de incertitudine majoră, cu răsturnări de preţ de la o zi la alta. După ce luni preţul ţiţeiului a crescut la 120 de dolari pe baril, marţi dimineaţă acesta a coborât spre 90 de dolari, pe fondul declaraţiilor optimiste ale preşedintelui american privind evoluţia războiului. O analiză realizată de compania de consultanţă Frames arată că, dacă se ajunge la 125 de dolari barilul, întreaga economie ajunge într-o zonă de Cod Roşu. În acest scenariu pe care analiştii nu-l consideră fantezist, benzina şi motorina vor trece de 10 lei pe litru în România. Statul poate interveni prin reducerea accizelor sau a TVA, dar şi aceste măsuri comportă unele riscuri, conform news.ro.
O analiză realizată de compania de consultanţă Frames, publicată marţi, arată că, dincolo de fluctuaţia cotaţiei petrolului, şoferii resimt din plin evoluţia preţurilor. Analiza ia în calcul costurile de rafinare, cursul valutar şi presiunea enormă a taxelor de stat.
De la 77 la 125 de dolari: Anatomia unei scumpiri accelerate
Potrivit scenariilor analizate de Frames, la un preţ al barilului de 77 de dolari şi un curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de 3,50 lei. Peste acesta se adaugă o acciză fixă de 3,06 lei pentru benzină şi 2,80 lei pentru motorină. Aplicând TVA-ul de 21% specific acestui model de calcul, preţurile finale la pompă se stabilizează la 7,94 lei pentru benzină şi 7,88 lei pentru motorină. Acesta este, bineînţeles, scenariul dinaintea războiului din Orient.
”Primul scenariu de criză simulează o creştere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, preţul materiei prime şi costurile de rafinare şi distribuţie cresc direct proporţional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea”, arată analiza Frames.
Potrivit documentului, rezultatul este o lovitură dură pentru şoferi, întrucât ăreţul final ar face un salt periculos, ajungând la 9,20 lei pe litru pentru benzină şi 9,15 lei pentru motorină.
Al doilea scenariu luat în calcul de Frames descrie o criză energetică acută, cu barilul cotat la 125 de dolari.
”Aici intrăm într-o zonă de Cod Roşu pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei”, a mai transmis compania.
Analiza sugerează la final şi o posibilă plasă de siguranţă. Prin aplicarea unui grad de absorbţie a şocului la 65%, printr-o plafonare a marjelor de rafinare sau o intervenţie statală, preţurile ar putea fi menţinute la un nivel ceva mai tolerabil, de 9,50 lei pentru benzină şi 9,40 lei pentru motorină în cel mai pesimist caz.
O evoluţie de tip dinţi de fierăstrău
Potrivit analizei Frames, aceste scenarii matematice nu sunt deloc fanteziste dacă privim situaţia actuală a pieţelor bursiere. Luni, cotaţiile ţiţeiului Brent au înregistrat fluctuaţii extrem de violente, depăşind constant pragul de 90 de dolari şi atingând chiar vârfuri de 119 dolari per baril.
”Această evoluţie de tip dinţi de fierăstrău, cu creşteri şi scăderi ale cotaţiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcţie de efectele războiului din Orientul Mijlociu”, afirmă experţii.
Ameninţările privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o arteră vitală prin care trece o cincime din consumul global de petrol, au instalat panica printre traderi.
”Deşi unele intervenţii diplomatice şi posibila eliberare a unor rezerve strategice de către ţările G7 au mai calmat temporar bursele, riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menţine preţul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru cât se poate de realiste pe birourile analiştilor financiari”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit specialiştilor, o criză a carburanţilor nu îi afectează doar pe cei care deţin o maşină personală. Un preţ de 10 lei pentru un litru de motorină va declanşa instantaneu un efect de domino în întreaga economie reală. Transportatorii de marfă vor fi primii care îşi vor actualiza tarifele pentru a supravieţui. Aceste costuri logistice mărite se vor transfera imediat în preţul final al produselor de la raft.
”Alimentele de bază, materialele de construcţii şi bunurile de larg consum se vor scumpi inevitabil. În paralel, presiunea inflaţionistă va eroda şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, în timp ce companiile vor fi forţate să îşi reducă marjele de profit sau să stopeze angajările. Este un cerc vicios în care un singur şoc extern pe piaţa energiei ajunge să taxeze fiecare consumator în parte”, se mai arată în comunicat.
Ce poate face Guvernul Bolojan?
Potrivit Frames, cea mai rapidă şi eficientă armă a unui guvern se află chiar în propriul sistem de taxare. Şi asta în condiţiile în care accizele şi TVA-ul reprezintă o parte uriaşă din costul final al unui litru de carburant.
”Pentru a absorbi un şoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină şi motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din preţul afişat la staţiile de alimentare şi oferă o gură de oxigen transportatorilor”, spune Negrescu.
O a doua metodă de intervenţie este compensarea directă a preţului, un model testat deja cu succes moderat în Europa de Est.
Guvernul şi marile lanţuri de benzinării pot negocia un acord comun pentru împărţirea pierderilor. O reducere fixă aplicată direct la casă poate fi susţinută parţial din subvenţii de la bugetul de stat şi parţial din renunţarea la o cotă din marja de profit a companiilor petroliere. Astfel, se obţine practic acea frânare a scumpirii.
Care sunt riscurile ascunse ale intervenţiei statului?
Potrivit analiştilor, aceste măsuri de salvare comercială vin însă cu un preţ uriaş pentru economia naţională. Tăierea taxelor la carburanţi înseamnă automat încasări mult mai mici la bugetul de stat.
”Guvernul va avea rapid dificultăţi majore în a finanţa sistemul de sănătate, pensiile sau marile proiecte de infrastructură aflate în derulare. Totodată, o compensare directă a preţului din bani publici creşte imediat deficitul bugetar, forţând statul să facă împrumuturi externe cu dobânzi mult mai mari”, afirmă analiştii de la Frames.
Pe de altă parte, o plafonare strictă a preţului dictată politic, fără acordul pieţei, precum măsura anunţată luni de Victor Orban în Ungaria, poate genera efecte de-a dreptul catastrofale.
”Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur şi simplu să închidă staţiile. Acest fenomen duce la raţionalizarea imediată a combustibilului şi la apariţia pieţei negre”, spune Negrescu.
Din acest motiv, absorbţia unui şoc de preţ la nivel de stat trebuie să fie un compromis extrem de bine calculat între protecţia portofelului cetăţenilor şi stabilitatea economică pe termen mediu şi lung.
Analiza companiei de consultanţă Frames a fost realizată pe baza datelor publice privind evoluţia petrolului, situaţia taxelor plătite către bugetul de stat şi previziunile pieţei. Estimările privind evoluţia crizei petrolului au doar o conotaţie orientativă.
No Comment! Be the first one.