Comoara cinematografică pierdută a lui Méliès, readusă la viață după 129 de ani. Cel mai vechi film cu un „robot” din istorie a fost restaurat. O descoperire senzațională zguduie lumea filmului și a tehnologiei: Biblioteca Congresului din Statele Unite (Library of Congress) a anunțat finalizarea restaurării și publicarea celei mai vechi pelicule din lume în care apare conceptul de „robot” sau automat.
Este vorba despre filmul mut „Gugusse et l’Automate”, lansat în anul 1897 și semnat de legendarul regizor francez George Méliès. Timp de peste un secol, specialiștii au considerat această capodoperă incipientă a genului science-fiction drept complet distrusă și iremediabil pierdută.
Descoperirea a avut loc într-un mod cu totul întâmplător. În anul 2025, zece role de peliculă de nitrat, grav afectate de rugină și trecerea timpului, au fost găsite în cadrul Colecției William DeLyle Frisbee din Culpeper, Virginia. Înainte de a fi donate de Bill McFarland, un colecționar din statul Michigan, aceste benzi prețioase au stat abandonate zeci de ani prin subsoluri umede și garaje uitate de lume.
Pentru a înțelege cu adevărat magnitudinea acestei descoperiri, trebuie să privim către geniul creatorului său
Marie-Georges-Jean Méliès este recunoscut internațional drept unul dintre părinții fondatori ai cinematografiei moderne. În timp ce contemporanii săi, precum frații Lumière, se limitau la a filma documentare simple – trenuri sosite în gară sau muncitori ieșind de la fabrică – Méliès a inventat conceptul de „scene aranjate artificial”. El a fost primul cineast care a folosit camera de filmat pentru a spune o poveste narativă coerentă.
Iluzionist de profesie, Méliès a descoperit efectele speciale dintr-o pură eroare tehnică. În toamna anului 1896, în timp ce filma în Place de l’Opéra din Paris, camera sa s-a blocat câteva secunde. La vizionarea peliculei, regizorul a observat uimit cum un autobuz părea că se transformă instantaneu într-un dric mortuar. Pornind de la acest accident fericit, el a început să experimenteze frenetic, inventând tehnici folosite și astăzi: expunerea dublă, tranzițiile prin dizolvare, colorarea manuală a cadrelor și filmarea pe fundal mat (matte shots), scrie gadgetreport.ro.
Performanța sa tehnică este cu atât mai remarcabilă cu cât realiza majoritatea acestor efecte complexe direct în interiorul camerei de filmat, cu mult înainte ca pelicula să fie developată în laborator. Așa au luat naștere capodoperele care au definit genul fantastic, precum faimosul „Le Voyage dans la Lune” (Călătoria pe Lună) din 1902. Din păcate, la sfârșitul secolului al XIX-lea, filmele erau considerate simple mofturi trecătoare. Ele erau proiectate de câteva ori și apoi aruncate, motiv pentru care o mare parte din opera sa a fost ștearsă din istorie.
Scânteia care a aprins fascinația Hollywood-ului pentru inteligența artificială și revolta mașinilor
Odată ce rolele ruginite au fost identificate, specialiștii de la Centrul Național de Conservare Audio-Vizuală au demarat o muncă titanică de restaurare. Au stabilizat chimic și au scanat cu grijă extremă pelicula fragilă, care se fărâmița la cea mai ușoară atingere.
Rezultatul restaurării ne oferă un scurtmetraj de mai puțin de un minut, dar cu o încărcătură istorică inestimabilă. Potrivit jurnaliștilor publicației New Atlas, „intriga din Gugusse et l’Automate este destul de simplă. Un clovn numit Gugusse prezintă un automat sub forma unui băiețel”.
Acțiunea se precipită rapid. Clovnul învârte o manivelă, iar automatul mecanic începe să fluture un băț. Dintr-odată, prin magia montajului specifică lui Méliès, figurina crește în dimensiuni, transformându-se într-un bărbat adult uriaș. Robotul începe să îl lovească pe clovn în cap. Furios pe propria-i creație mecanică, Gugusse trântește robotul la pământ și îl lovește cu un ciocan uriaș de comedie. Cu fiecare lovitură primită, automatul se micșorează treptat până când redevine o simplă marionetă, pe care clovnul o distruge complet cu o ultimă lovitură triumfătoare.
Deși efectele sunt rudimentare comparativ cu standardele tehnologice actuale, acest scurtmetraj din 1897 reprezintă scânteia care a aprins fascinația Hollywood-ului pentru inteligența artificială și revolta mașinilor. Este vorba despre aceeași temă care, decenii mai târziu, avea să fie explorată în francize legendare precum „Terminator” sau „Matrix”.
No Comment! Be the first one.