România, din nou fără buget în martie: cum au ajuns Bolojan și Nazare să repete haosul bugetar din anii ’90

România a intrat în luna martie 2026 fără o lege a bugetului de stat, iar blocajul este cu atât mai vizibil cu cât Executivul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Finanțelor condus de Alexandru Nazare nu au trimis încă proiectul în Parlament.

Negocierile interne s-au blocat în jurul împărțirii spațiului fiscal disponibil. PSD insistă asupra menținerii unor măsuri sociale și a suplimentării programelor pentru autorități locale, în timp ce Ministerul Finanțelor invocă nevoia de menținere a deficitului bugetar sub control.

Întârzierea este cu atât mai surprinzătoare cu cât România nu s-a mai confruntat de ani buni cu un blocaj atât de mare înainte de depunerea proiectului în Parlament. În prezent, nici măcar procedura parlamentară nu a început, pentru că primul pas, adoptarea proiectului de către Guvern, nu a fost făcut. În lipsa proiectului, nu există dezbatere în comisiile de buget-finanțe, nu pot fi depuse amendamente și nu se poate ajunge la votul final.

Situația readuce în discuție perioada de tranziție din anii ’90, când bugetele statului erau adoptate adesea târziu, uneori chiar la finalul primăverii. În acei ani, instabilitatea politică și restructurările economice împingeau calendarul bugetar mult după începutul anului, iar administrația funcționa luni întregi fără o lege a bugetului adoptată.

Ce spune legea despre calendarul bugetului

Legea finanțelor publice stabilește clar calendarul normal al procedurii bugetare. Proiectul legii bugetului de stat ar trebui depus de Guvern în Parlament cel târziu până la 15 noiembrie pentru anul următor. Termenul a fost gândit tocmai pentru ca dezbaterea parlamentară să se încheie înainte de începutul noului exercițiu bugetar.

În cazul în care Parlamentul nu adoptă bugetul până la 15 decembrie, legea prevede că Guvernul trebuie să solicite procedură de urgență, astfel încât bugetul să poată fi votat înainte de sfârșitul anului. În practică, majoritatea guvernelor au încercat să închidă procedura până la finalul lunii decembrie, pentru a evita blocaje administrative.

Constituția României prevede însă și scenariul în care bugetul întârzie. Dacă legea bugetului nu este adoptată cu cel puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul anului precedent până la adoptarea noului buget.

Cum funcționează statul fără buget nou

Aplicarea bugetului anterior nu înseamnă că statul își poate continua activitatea în mod normal. Execuția bugetară este limitată, iar ministerele și instituțiile publice sunt obligate să opereze într-un regim provizoriu de cheltuieli.

În practică, cheltuielile sunt restrânse și autorizate gradual, iar multe proiecte noi sunt amânate până la adoptarea legii bugetului. Contractele de investiții se semnează mai greu, iar instituțiile publice evită să își asume angajamente financiare pe termen lung.

Această situație produce și un efect statistic înșelător. Cheltuielile mai mici din primele luni ale anului pot fi prezentate drept un succes în reducerea deficitului, deși în realitate ele reflectă blocajul administrativ și frânarea funcționării statului, nu o disciplină fiscală reală.

Când ar putea fi adoptat bugetul pe 2026

Calendarul realist depinde de momentul în care Guvernul va adopta proiectul și îl va trimite în Parlament. Odată depus, procedura parlamentară presupune dezbaterea în comisiile de specialitate, formularea amendamentelor, votul final în plenul reunit și promulgarea de către președinte.

Dacă proiectul ar ajunge în Parlament în a doua parte a lunii martie, votul final ar putea avea loc spre sfârșitul lunii sau începutul lunii aprilie, urmat de promulgare și publicare în Monitorul Oficial. În cazul în care negocierile politice se prelungesc, adoptarea bugetului s-ar putea împinge și mai mult spre primăvară.

În acest scenariu, România ar ajunge din nou într-o situație rară pentru ultimul deceniu, cu adoptarea bugetului în a doua parte a primăverii, exact modelul întâlnit frecvent în anii ’90, când legea bugetului apărea abia în martie, aprilie sau chiar mai. Mai departe, bugetele locale ar putea fi adoptate abia în luna mai, ceea ce ar prelungi blocajele administrative în plan local.

Cronologia adoptării bugetului de stat în ultimii 30 de ani

• 1996 – Legea nr. 29/1996 – 6 mai 1996

• 1997 – Legea nr. 72/1997 – 29 aprilie 1997

• 1998 – Legea nr. 109/1998 – 9 iunie 1998

• 1999 – Legea nr. 36/1999 – 8 martie 1999

• 2000 – Legea nr. 76/2000 – 4 mai 2000

• 2001 – Legea nr. 216/2001 – 26 aprilie 2001

• 2002 – Legea nr. 743/2001 – 6 decembrie 2001

• 2003 – Legea nr. 631/2002 – 27 noiembrie 2002

• 2004 – Legea nr. 507/2003 – 28 noiembrie 2003

• 2005 – Legea nr. 511/2004 – 22 noiembrie 2004

• 2006 – Legea nr. 379/2005 – 15 decembrie 2005

• 2007 – Legea nr. 486/2006 – 27 decembrie 2006

• 2008 – Legea nr. 388/2007 – 31 decembrie 2007

• 2009 – Legea nr. 18/2009 – 26 februarie 2009

• 2010 – Legea nr. 11/2010 – 26 ianuarie 2010

• 2011 – Legea nr. 286/2010 – 28 decembrie 2010

• 2012 – Legea nr. 293/2011 – 21 decembrie 2011

• 2013 – Legea nr. 5/2013 – 21 februarie 2013

• 2014 – Legea nr. 356/2013 – 18 decembrie 2013

• 2015 – Legea nr. 186/2014 – 29 decembrie 2014

• 2016 – Legea nr. 339/2015 – 18 decembrie 2015

• 2017 – Legea nr. 6/2017 – 16 februarie 2017

• 2018 – Legea nr. 2/2018 – 3 ianuarie 2018

• 2019 – Legea nr. 50/2019 – 15 martie 2019

• 2020 – Legea nr. 5/2020 – 6 ianuarie 2020

• 2021 – Legea nr. 15/2021 – 8 martie 2021

• 2022 – Legea nr. 317/2021 – 28 decembrie 2021

• 2023 – Legea nr. 368/2022 – 19 decembrie 2022

• 2024 – Legea nr. 421/2023 – 28 decembrie 2023

• 2025 – Legea nr. 9/2025 – 10 februarie 2025